Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O fanfară românească de ţigani a realizat muzica pentru un joc pe calculator cu iepuri făcut de o firmă de IT din Franţa.
Jocuri de calculator pe muzică de fanfară românească. Este alegerea unei renumite firme de IT din Franţa. Ubisoft, un cunoscut producător de programe de calculator şi jocuri electronice, a ales "Vagabontu’", acum câţiva ani o obscură fanfară românească, să-i animeze afacerea. De atunci, din 2009, ei au devenit cunoscuţi în întreaga lume, asemenea Ciocârliei. Dar şi banii au fost pe măsură, iar primul volum al jocului pe computer "Lapins cretins" s-a vândut în 16 milioane de exemplare şi datorită "Vagabonţilor" din Pungeştii Vasluiului.
Unul dintre ţiganii români care a cucerit Franţa, Ghiorghiţă Iorga, s-a gândit să înfiinţeze "Vagabontu’" după ce a plâns la un concert al fanfarei Ciocârlia. Sunt romi ursari. Muzica lor, bazată în mare parte pe improvizaţie, vine din inimă. "Fanfare Vagabontu" este o formaţie instrumentală cu muzicanţi ce cântă, cum altfel?, după ureche. Nu se pricep să citească o notă de pe partitură, dar arta lor curge prin vene, transmisă din tată în fiu.
Câţiva dintre componenţii formaţiei sunt romi stabiliţi în Franţa. Cei mai mulţi au descălecat la propriu din căruţele cu coviltir tocmai din Pungeşti şi Valea Mare, Vaslui. Şapte instrumente de suflat şi unul de percuţie, atâtea au fost la început, în 2005. Ghiorghiţă Iorga (Guţă) este nu doar liderul formaţiei, ci chiar şef peste romii din Marsilia. Aici s-au şi desfăşurat pentru prima dată pe scenă la Festivalul Soarelui, în acelaşi an. După ce au apărut la televiziuni respectate, printre care renumitul post francez de ştiri BFM TV, i-au contactat cei de la Ubisoft.
Era la începutul lui 2008 când Yoan Fanise, director audio la Ubisoft, a decis să apeleze la "Vagabontu’" ca să ilustreze cu muzica sa plină de viaţă jocurile video. Fanise era convins că "energia frenetică a iepurilor din jocul video" putea fi completată magistral de formaţia trompetistului Ghiorghiţă Iorga din Pungeşti. Ţiganii s-au întâlnit cu staff-ul Ubisoft la Montpellier şi au bătut palma.
În ianuarie 2009, acompaniaţi de tehnicieni de la firma franceză, au repetat timp de 10 zile la Pungeşti. Au filmat prin noroaiele până la genunchi, costumaţi în haine ponosite. Au dansat cu săracii la birtul din sat. Au râs şi au plâns în locul de unde au plecat. Apoi înregistrările au fost făcute în Franţa.
"Din formaţie, şase sau şapte sunt din Valea Mare, restul, Ghiorghiţă, Guţă, cum îi zicem noi, dirijorul formaţiei, şi încă doi sunt de aici. Au fost şi au filmat aici în ianuarie 2009, când au cântat în centrul comunei, au făcut un mic spectacol la cămin. Veniseră cu echipa de francezi care tot filmau. Ei erau cu banii", spune primarul din Pungeşti, Mircea Vlase.
Acesta a dat de înţeles că prin această ocazie ţiganii s-au îmbogăţit: "Pe cei din Franţa i-a interesat doar latura artistică. Ţiganii noştri au primit de la francezi bani frumoşi, bonusuri, dar eu cred că ei încă mai trăiesc din ciordeală pe acolo". Primarul mai spune că familia şefului Iorga încă e în sat: "Au rămas doar bătrânii, părinţii acestuia. Însă familiile lor nu sunt foarte sărace, sunt înstărite”. În schimb şeful "Vagabonţilor", "Guţă", s-ar fi stabilit la Marsilia, căsătorindu-se cu o franţuzoaică.
Pungeşti e o localitate veche, fost târg, atestat pe la 1850 ca a 41-a aşezare urbană a Moldovei după numărul populaţiei şi dezvoltare. Acum a decăzut. Doar fanfarele şi muzica ce-i mai scot pe ţigani din sărăcie.
La Pungeşti, bărbaţii au primit de mici o educaţie muzicală şi au cântat la trompetă, clarinet sau tubă, formaţi de taţii lor ca să aibă un mijloc de câştig şi ca să ducă tradiţia mai departe. Cântecele şi dansurile s-au păstrat până astăzi şi sunt jucate într-un ritm vibrant, ameţitor.
"Obraznici şi petrecăreţi", aşa îi caracterizează francezii.
Au cântat şi cu Rona Hartner
"Vagabontu’" este invitatul de onoare în teatrele şi festivalurile din Franţa, Marea Britanie, Spania şi Italia. Au cântat cu Rona Hartner, Sanseverino, cu Poum Tchack şi chiar cu Fanfara Ciorcârlia până dimineaţa, în teatrul roman din Arles, sau în alte locuri. Au concertat la Babel Med Music din Marsilia încă din 2008, dar şi în Irlanda, la Queen Elizabeth Hall şi Balkan Fever Festival din Londra, la Edinburgh, Marseille, Nancy, Nimes, Dijon, Thiers, Avignon, Luxemburg, Aix-en-Provence. În 2010, după lansarea albumului au efectuat un turneu grandios şi au continuat înregistrările pentru un nou DVD. Însă cea mai spectaculoasă a fost participarea la Festivalul Balkan Fever de la Londra, unde vine floarea cea vestită a muzicii de fanfară din spaţiul balcanic. Ţiganii din Pungeşti au cântat chiar în deschidere, alături de virtuozul turc Selim Sesler, considerat regele mondial al clarinetului, un adevărat "Coltraine" al instrumentului. De asemenea, artiştii români au fost aclamaţi pe străzile din Marsilia alături de membrii formaţiei Karpatz Urs. Au colaborat cu muzicieni francezi ca Guylaine Renaud. În ţară s-au întors, însă, arareori, doar câte o lună, pentru a se odihni.
