Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Practic, cei care au desfăşurat aceste activităţi beneficiază de pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare cu 13 ani, potrivit Legii 197/2021 prin care a fost completată Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. În timp ce legea continuă să genereze mari tensiuni pentru că ea nu ia în calcul perioada de muncă de dinaintea apariției sale, parlamentarii vor acum să o completeze, introducând noi categorii de angajați care să beneficieze de ea, concomitent cu acordarea unor clase speciale de muncă pentru perioada 2001-2021. Ministerul Muncii nu susține noile modificări, iar Înalta Curte de Casație și Justiție se va pronunța pe 13 martie în privința aplicării unitare a Legii 197/2021, în sensul în care se vor lua în considerare stagiile de cotizare realizate în aceste condiții de muncă în trecut, anterior datei de 18 august 2021, data intrării în vigoare a acestei legi.
Noul proiect de lege prin care au fost incluse în prevederile Legii 197/2021 mai multe categorii de personal din zona de minerit și energie, dar și din combinatele metalurgice Galați și Hunedoara a trecut deja de Senat, dar la Camera Deputaților, care este for decizional, dezbaterile au fost amânate în comisii până pe 14 martie, în așteptarea unui punct de vedere al Guvernului României, iar unul dintre motivele invocate a fost impactul bugetar care nu este indicat. Noul proiect, inițiat de mai mulți parlamentari PSD, dar la care s-au raliat parlamentari din tot spectrul politic, ar trebui să reglementeze și perioada cuprinsă între 2001 și 2021 în ceea ce privește acordarea claselor speciale de muncă pentru angajații din sectorul energetic, în special, în condițiile în care în minerit și siderurgie acestea s-au păstrat în intervalul amintit. Pe de altă parte, în proiect este inclus un articol care prevede că o singură zi lipsă de la serviciu, chiar și din motive obiective, ar anula condițiile speciale de muncă pe luna respectivă, dar sindicaliștii cer eliminarea lui.
Se pregătește un val de pensionări
Potrivit lui Dumitru Pârvulescu, președintele Federației Naționale Mine Energie de la Complexul Energetic Oltenia, miza aplicării Legii 197/2021 este foarte mare, pentru că dacă se va ține cont de stagiul de cotizare de dinaintea intrării în vigoare a legii și se recunosc grupele de muncă pentru anumite categorii de personal, mii de persoane din zona de producere a energiei electrice și termice se vor putea pensiona la 52 de ani. „Practic, vorbim despre generații de angajați care se vor pensiona. Va fi un val foarte mare de pensionări în termocentralele pe cărbune și CET-uri. Numai la Complexul Energetic Oltenia am vorbi de circa 3.500 de persoane”, a declarat pentru Jurnalul liderul sindical Dumitru Pârvulescu.
În timp ce Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) spune că reducerea vârstei de pensionare cu șase luni la fiecare an lucrat se aplică doar începând cu august 2021, de la intrarea în vigoare a noii legi, unele instanțe soluționează în favoarea salariaților cererile de pensionare, iar altele, nu. Asta face ca acum pe rolul instanțelor de judecată să fie foarte multe procese.
Instanțele din Hunedoara, da, cele din Gorj, ba
Pentru că reprezentanții CNPP spun că prevederile legii se aplică doar pentru perioada de după intrarea ei în vigoare, mulți dintre angajații și foștii salariați ai Complexurilor Energetice Oltenia și Hunedoara au mers în instanță pentru a-și cere drepturile pe care ei consideră că le merită. Totuși, în dosare identice, instanțele au dat decizii diametral opuse, spune reprezentantul sindicaliștilor. De exemplu, cei care s-au adresat Tribunalului Hunedoara, ei fiind angajați și foști salariați ai Complexului Energetic Hunedoara, au avut câștig de cauză, judecătorii dispunând anularea deciziilor Casei Județene de Pensii și obligând-o pe aceasta să emită noi decizii în favoarea oamenilor. În schimb, cei care s-au adresat Tribunalului Gorj s-au trezit că cererile lor au fost respinse de cele mai multe instanțe, în timp ce altele le-au admis, deși dosarele erau identice. Una dintre explicațiile pentru modul diferit în care instanțele din cele două județe au judecat diferit aceleași spețe este că la Complexul Energetic Hunedoara se închidea Termocentrala Mintia și personalul oricum era disponibilizat, aici vorbind despre circa 700 de angajați. În plus, aici sunt în proces de închidere mai multe mine, iar acest lucru înseamnă disponibilizări de personal.
Legea 74/2022 a dus la pensionarea a 1.600 de persoane
Pe fondul scandalului apărut odată cu aplicarea Legii 197/2021, în primăvara anului 2022 apărea Legea 74/2022, care a recunoscut grupele de muncă I și II și stagiul de cotizare în condiții speciale pentru salariații care au desfășurat activități de producție, mentenanță şi asimilate în unitățile de producție a energiei electrice în termocentralele pe bază de cărbune, incluzând şi unitățile de extracție a cărbunelui. Prevederile ei se aplicau pentru activitatea desfășurată de salariați în condițiile de mai sus, anterior datei de 1 aprilie 2001. Astfel, salariații aflați în situația de mai sus, beneficiau în mod indirect, începând cu 3 aprilie 2022 (data de intrare în vigoare a legii), de reducerea vârstei de pensionare, în conformitate cu noile grupe de muncă la care se încadrează pentru activitatea desfășurată în condiții speciale anterior datei de 1 aprilie 2001. De prevederile acestei legi beneficiau și cei care erau deja pensionari, ei putând solicita recalcularea pensiei. Având în vedere prevederile Legii 197/2021 privind pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard și cele ale Legii 74/2022, nu mai puțin 1.600 de persoane au reușit să îndeplinească condițiile de pensionare la Complexul Energetic Oltenia. Este vorba, în special, de persoanele angajate în sectorul de producere a energiei electrice și termice care pierduseră grupele speciale de muncă.
11.000 de angajați are Complexul Energetic Oltenia, dintre care jumătate sunt trecuți de 52 de ani
Protest sindical sub geamurile ÎCCJ
Pentru a cere aplicarea unitară a Legii 197/2021, pe data de 30 ianuarie sindicaliștii din domeniul energiei au organizat un protest la București, în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. „Condițiile de muncă în care și-au desfășurat activitățile salariații din subunitățile de producție ale C.E. Oltenia nu sunt un moft”, a transmis pe Facebook vicepreședintele sindicatului Energia Rovinari, Manu Tomescu, după acest protest. Alegerea zilei de 30 ianuarie pentru a protesta la București nu a fost aleasă întâmplător, în acea zi judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie trebuind să dea un verdict în ceea ce privește interpretarea Legii 197/2021, dar judecarea a fost amânată pentru 13 martie.
România nu a cerut renegocierea PNRR. Eșecul eliminării pensiilor speciale ne-ar putea costa scump
Politicienii români care au tot anunțat renegocierea PNRR nu au făcut altceva decât să arunce praf în ochii lumii. Comisia Europeană, într-un răspuns oficial către Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS), arată că nu a fost cerută nicio renegociere a PNRR de către România.
Comisia Europeană a transmis FACIAS că partea română nu a cerut oficial nicio revizuire sau renegociere a PNRR, în condițiile în care guvernanții români au afirmat, în repetate rânduri, că discuțiile pe această temă sunt deja începute. „În sfârșit, vă rugăm să rețineți că România nu a înaintat oficial o propunere de renegociere a PNRR”, a explicat reprezentantul Comisiei Europene în răspunsul oficial transmis către FACIAS.
FACIAS solicitase să afle dacă există consecințe pentru faptul că nici până astăzi nu au fost eliminate pensiile speciale.
„Răspunsul Comisiei Europene a fost unul îngrijorător cu privire la consecințele nerespectării acestui angajament și a arătat, negru pe alb, că declarațiile politicienilor români referitoare la renegocierea PNRR au fost doar simple declarații de presă pentru publicul român.
FACIAS a semnalat faptul că nu a fost adoptată o nouă lege a pensiilor, așa cum statul român și-a asumat prin PNRR. Mai precis, legea privitoare la pensiile speciale trebuia emisă până la data de 31 decembrie 2022, însă acest demers a rămas în continuare doar la nivel de proiect legislativ.
Potrivit răspunsului Comisiei Europene, nerespectarea angajamentelor asumate prin PNRR conduce automat la blocarea celei de-a treia cereri de plată pe care România trebuie să o înainteze până la 31 martie 2023. România pierde astfel sume colosale nerambursabile ce puteau fi folosite pentru investiții de anvergură”, arată FACIAS într-un comunicat de presă.
