Vaselina contra sforaitului

Leacurile pe care le oferea presa sunau destul de infricosator: daca transpirai prea mult, te dadeai cu formol, daca sforaiai, iti ungeai narile cu vaselina.

Pe la 1930, "cosii negri", "acneea", "seborrehea", pistruii, anemiile si bolile nervoase conduceau in topul suferintelor doamnelor si domnisoarelor. De aceea, presa vremii e plina de tot felul sfaturi in privinta leacurilor pe care trebuiau sa le intrebuinteze duduile si duduitele, ca sa-si recapete frumusetea si linistea.

PENTRU NERVOSI. Te-au lasat nervii? Nici o problema. In Ilustratiunea romana din 1931 comerciantii faceau reclama la un leac minune care "fortifica la orice varsta". Combinatia "arseno-fosforica colachinata de natura vegetala a sucurilor prospete din nucile de Gabon chincona Calyssia, incorporate in vin de Malaga de 10 ani" trecea drept unul dintre cele mai puternice tonice. Cu el iti fortificai celule nervoase, iti regenerai globulele sangelui, iti mareai pofta de mancare si iti usurai digestia.

Sa trecem insa la lucruri mai usoare. In aparenta doar, pentru ca doamnele si domnisoarele le considerau de-a dreptul drame. Zizi ingrijata, Brunchilda, Doamna dela Targoviste, Pacienta x, O persecutata a soartei, Zanuta, Fetita Ionescu, Desamagita scriau de zor la ziar, ca sa afle cum pot sa scape de belele care le impiedica sa aiba o viata tihnita. Erai grasana pe ici pe colo? Conform specialistului de la ziar, era de ajuns sa te masezi pe zonele mai plinute cu tinctura de iod, combinata cu vaselina. Daca erai slaba, ceea ce nu se prea purta in vremea cu pricina, trebuia sa inghiti zilnic doi litri de lapte, sase-opt galbenusuri de ou in vin, mult unt si niscaiva miere. In ritmul acesta de ingurgitare urma sa te ingrasi cu pana la 4-6 kilograme pe luna.

FORMULA MAGICA. Mai rau era sa aiba probleme cu transpiratia. Pentru ca nu existau deodorante care sa te protejeze 24 de ore, sa nu-ti pateze hainele si sa miroasa a primaveri, trebuia sa te multumesti cu o combinatie de alcool cu formol. Iata sfatul specialistului: "Tamponati subratul cu vata inmuiata in solutie si apoi pudrati cu talc. Repetati la intervale de una sau doua saptamani, dupa cum suporta epiderma. De cateva ori ajunge sa produca efecte de lunga durata. Nu va epilati intr’aceeasi zi cand va ungeti, ca sa nu iritati prea mult locul". Din fericire, azi formolul mai are grija doar de eventuala transpiratie a cadavrelor care trebuie conservate.

Pasta de dinti era la inceputurile ei. Asa ca cei care voiau sa-si albeasca dinti erau sfatuiti sa-si frece dintii cu alun. Pe deasupra, in fiecare dimineata trebuia sa te clatesti in gura cu apa oxigenata.

In 1930 era destul de neplacut sa ai parul gras, pentru ca sampoanele nu erau atat de inteligente ca cele de azi. Asa ca trebuia sa iei frumusel niste apa de saponaire fierbinte cu care sa te speli. Saponaire-ul - iarba de sapun, pe romaneste - se gasea in farmacii. Sa spunem ca va necajea "seborrhea". Scapati aproximativ usor, spalandu-va saptamanal pe cap cu apa de "ploae" sau cu "decoctiune de lemn de Panama". Urmau clatirile cu otet de esenta si frectiile cu gudron de Cade sau ulei de cedru dizolvate in lotiuni alcoolizate.

V-a lasat seborrhea? Atunci trebuie ca pa-rul nu creste destul de repede. Pentru ca podoaba capilara sa se reverse cu o viteza uimitoare pana dincolo de umeri trebuia sa-i ungeti radacina cu urmatorul leac: amoniac lichid, in combinatie cu esenta de migdale amare, spirt de rosmarin, spirt de macis, apa de roze.

Sa lasam parul si sa trecem la problemele tenului. Uscat? Specialistul te sfatuia sa pui la foc niste smantana, in care sa picuri din cand in cand ulei sterilizat. Cu ce rezulta trebuia sa te ungi pe fata. Gras? Se rezolva dupa ce te ungeai mai multe zile cu un amestec de glicerina, pudra de sapun neutru, apa de roze, alcool de lavanda.

ZAHAR CONTRA PISTRUI. O drama pentru inceputul secolului trecut era sa ai pistrui, cand moda cerea sa ai fata alba ca peretele. Ca sa scapi de nesuferitele pete trebuia sa te ungi cu apa distilata, combinata cu zahar pulbere, zeama de la patru lamai si patru albusuri proaspete de ou.

Tot in ton cu moda, oamenii cereau sa afle cum pot sa-si albeasca bratele si decolteul. Daca intindeau pe zonele mai brunetele o fiertura de migdale amare fara coaja, cu faina de grau, galbenus de ou si vin alb, aveau toate sansele sa devina sidefii.

"Cosii" puneau si duduitelor de atunci probleme. Tinerele erau sfatuite sa urmeze intern o cura de "drojdie de bere, untura de peste si arsenic ori fer". Pentru ca nu se descoperisera inca miraculoasele coenzime care cica iti intind pielea pana arati de 15 ani, doamnele din prima jumatate a secolului trecut isi tratau altfel "ridele". Cu ajutorul unui amestec de caimac, untdelemn sterilizat si apa de roze, cu care te ungeai bine pe fata, afurisitele "ride" te mai lasau.

Ca sa-ti tonifiezi figura, trebuia sa apelezi la o potiune in care puneai apa, trandafiri rosii, flori de soc, flori de ciubotica cucului, doua cepe de crin. Aceeasi potiune, folosita timp indelungat, iti albea tenul.

Nu trebuia sa uiti de compresele fierbinti, aplicate pe fata dimineata (pentru ca muschii fetei sa functioneze perfect). "Dupa care lasati porii sa se inchida timp de jumatate de ora inainte de a va farda. Inainte de comprese, putina vaselina in jurul ochilor, caci pielea pleoapelor e de o fragilitate nespusa si se increteste repede. Dormiti pe o singura perna, cu gatul intins, pe spate, caci gatul este si el predispus sa faca incretituri inainte de vreme." Asta peste ten.

FIREA ROMANCELOR. "Plimbati-va mult, pe jos, cu pas egal, cu tocuri potrivit de inalte. Purtati o centura care sa sustina basinul, caci la femei are tendinta de a se ingrosa si deforma repede. Munciti in casa dumneavoastra cat de mult: veti dezvolta frumusetea dumneavostra, facand exercitii copioase." Si o concluzie: "trandavia este generatoare de anemie, neurastenie si artritism. Si pentru ca stiu ca va e greu sa faceti gimnastica - noi, romancele, suntem foarte greoaie, prin firea noastra orientala si temperamentul visator - faceti economie de servitori, muncind in casa: veti avea un corp si muschi oteliti".

Nu era inca la moda depilarea pufului inestetic de pe fata. Specialistii sustineau ca acest puf e tocmai dovada unui ten frumos, "de piersica". Daca vreo cititoare insista sa afle un leac care sa o scape de puful nedorit "de pe frunte si in jurul urechilor" si de "umbra de mustati", sfatul era ferm: ingrasati-va si nu se vor mai observa.

"Plimbati-va mult, pe jos, cu pas egal, cu tocuri potrivit de inalte. Purtati o centura care sa sustina basinul, caci la femei are tendinta de a se ingrosa si deforma repede. Munciti in casa dumneavoastra cat de mult: veti dezvolta frumusetea dumneavostra, facand exercitii copioase" "Si pentru ca stiu ca va e greu sa faceti gimnastica - noi, romancele, suntem foarte greoaie, prin firea noastra orientala si temperamentul visator - faceti economie de servitori, muncind in casa: veti avea un corp si muschi oteliti din "Ilustriatiunea romana" - 1932

CARNEA NU CARNEA NU SE PUPA CU ARTA In rubrica "Insemnarile gospodinei" din Ilustratiunea romana din 1932, suntem avertizati asupra pericolelor la care ne expune consumul de carne. "Carnea impinge la brutalitate, la violenta, dovada instinctele razboinice ale animalelor carnivore si linistea, blandetea ierbivorelor. Regimul carnat este defavorabil, deasemenea, culturii si aptitudinilor stintifice si artistice." Leacul? "Intelectualii si artistii trebuie sa-si aleaga un regim sobru, cu cat mai putina carne, pentru a lasa creerul liber sa lucreze usor." SOMN USOR, CU UN PROSOP Vaselina in nas, daca sforai Una din dramele cititorilor era sforaitul. Rezolvarea oferita era cat se poate de simpla. Celui care sforaia i se lega in jurul pieptului un prosop mare, cu nodul la spate. Asta pentru ca sforaitul ar fi fost favorizat de dormitul pe spate. Insa nodul prosopului il impiedica pe pacient sa stea pe spate. Pentru mai multa siguranta insa, cel care sforaia trebuia sa-si unga inainte de culcare narile cu "vaselina curata, fie puti mentholata sau cu putin eucalipt". "ONDULE" CU GUMA ARABICA La mare cautare in prima jumatate a secolului trecut era parul facut "ondule". La prima vedere pare o treaba foarte complicata, daca posedai un par lins, dar... Nu trebuia sa alergi la coafor. Treaba se rezolva acasa, cu aceasta potiunea magica: guma arabica, amestecata cu boarat de sodiu, la care se adauga, dupa racire, alcool camforat si extract de heliotropina. Te ungeai seara, la culcare, iar cand te trezeai, "ondole-ul" era gata. Fara coafeza si fara bigudiuri.