x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

VATRA SATULUI, SĂRBĂTORITĂ LA ATENEU/Anul de glorie al creatorilor de muzică tradiţională

0
Autor: Costin Anghel 24 Dec 2008 - 00:00
VATRA SATULUI, SĂRBĂTORITĂ LA ATENEU/Anul de glorie al creatorilor de muzică tradiţională


Păstrătorii folclorului din vatra satului s-au acoperit de glorie la Bucureşti. Într-o gală specială, "Ultimii Rapsozi" ai lui Grigore Leşe au fost ascultaţi, aplaudaţi, ovaţionaţi. Pentru ei a venit răsplata unui an de muncă grea. Să-i înveţi pe orăşeni ce-i muzica tradiţională... nu-i un lucru uşor.



O gală unică. Un Ateneu neîncăpător pentru publicul bucureştean devenit de-a lungul anului 2008 iubitor al "Ultimilor Rapsozi". Sala fastuoasă a Ateneului a fost duminică seara plină până la refuz. S-a stat în picioare, s-a stat pe jos, cu genunchii strânşi, ca în jurul unui foc de tabără. Şi până la urmă Foc a fost! A fost focul din vatra satului, focul culturii tradiţionale româneşti!

Primul pe scenă a urcat Horia Roman Patapievici, directorul Institutului Cultural Român (ICR), instituţie care a finanţat, găzduit şi organizat proiectul "Ultimii Rapsozi", Patapievici a vorbit publicului  despre proiect, dialogul intercultural reprezentat de către acesta şi despre oamenii minunaţi care au făcut parte, într-un fel sau altul, din proiect. De la rapsozi la Leşe, spectatori, Jurnalul Naţional, Marius Tucă, după discursul de deschidere a galei, pe scenă şi-au făcut apariţia rapsozii. Încet, încet...unul după altul, pe scena Ateneului şi-au făcut apariţia păstrătorii tezaurului spiritual românesc. Fiecare unic. De la costumaţie la muzică, la zona geografică din care provine. Oameni minunaţi. Alături de ei, Grigore Leşe. Lăpuşanul a făcut o treabă grozavă anul acesta! Cu siguranţă, datorită proiectului său, în Bucureşti bate un vânt al schimbărilor, o adiere bună pentru cultura tradiţională.

ÎN FAŢA DESTINULUI
File speciale de destin s-au scris pentru fiecare dintre cei prezenţi pe scenă. În faţa publicului atât de numeros, ei şi-au dat "examenul final". Şi-au demonstrat încă o dată, dacă mai era nevoie, valoarea, unicitatea. Spectacolul l-a început grupul aromânilor fârşeroţi din Cogealac. La costum, cu pălărie pe cap. Mândri, drepţi. Au cântat polifonic. Un mod aparte, unic, cum nu mai există în România! Au impresionat. Au lăsat un întreg Ateneu uimit. Muzica lor... e din altă lume! Le-au urmat Ucrainenii de pe Tisa. Au adus cu ei muzica strămoşilor. Sunete alese, cizelate în timp, modelate de contactul ucrainenilor cu românii, cu ruşii, cu Occidentul. Ateneul...tot mai vrăjit! Conta pentru cineva că versurile nu pot fi înţelese? Ei bine...NU! A venit Zaim Petru, ţiganul turc, ţambalist, din Câmpulung Moldovenesc. Cu ţambalul său a adus o muzică de... inimă albastră. Se laudă cu o şcoală înaltă de muzică... Declară mândru că a absolvit Conservatorul pe prispa românului. Ce a învăţat pe prispă? De la valsuri la romanţe, la tangouri şi balade... De toate ştie Zaim. Aplauzele îl stârnesc, căldura spectatorilor îi dau un avânt şi mai mare!
Este Zaim! Ţambalistul fără pereche!

SĂ NE VESELIM!
Zaim a fost liantul perfect între muzica aparte ce avea cuvinte de neînţeles, a aromânilor şi ucrainenilor, şi cea a lăutarilor din Oltenia. Banda lui Nea’ Alită Piţigoi, lăutari din Târgu Cărbuneşti, Gorj, a făcut să iasă fum din strunele viorilor! Muzică veselă, provenită din repertoriul ţărănesc. De toate ştiu să cânte ai lu’ Piţigoi! Iar la  Ateneu ei au instaurat starea de joc! Adică... de s-ar fi transformat pe loc Ateneul în poiana satului, toată lumea ar fi ieşit la horă! la Hora lu’ Alită Piţigoi! Printre aplauze şi-au început recitalul lipovenii nekrasoviţi din Sarichioi, Tulcea. Cu o harmuşcă – un acordoen rusesc, au intrat în hora Ateneului. Au adus cu ei un repertoriu ce le-a asigurat succesul peste tot, chiar şi-n Rusia, ţară unde muzica lor este luată drept model, căci ruşii au pierdut-o pe drum. S-au veselit şi au bucurat întreg Ateneul! Ritmurile vesele te îndemnau la bătăi din palme, la joc, la viaţă! Iar când harmuşca a tăcut, s-a auzit fluierul! Niculae a lu’ Ionu lu’ Iacob din Lăpuş a venit cu horile-i pregătite, cu strigături, cu fluierul măiestru. Cioban, Niculaie a venit să aducă în dar o bucăţică din sufletul oamenilor aceştia deosebiţi, al ciobanilor. O frântură din viaţa lor, niciodată plictisitoare. Ascultându-i horea, puteai să înţelegi cum s-a născut ea de fapt. Prin munţi, pe dealuri, când sătul de singurătate sufletul ciobanilor începea să plângă, ori să se veselească când îşi întâlnea semenii... "După pui de lăpuşan" sau horea fiilor Ţării Lăpuşului, momentul de glorie al lui Niculae a lu’ Ionu li’ Iacob.

DOAR UNU-I PAGANINI DIN SĂLIŞTE
Ultimul, dar nu cel din urmă a venit Ionu lu’ Grigore din Săliştea de Sus, Maramureş, cel poreclit de nemţi Paganini! Împreună cu feciorul şi nepotul său, Paganini a instaurat domnia veseliei în Ateneu. Ionu lu’ Grigore cu cetera, Ion Covaci cu zongora şi Ioan Gaga cu doba. Muzica din Maramureş, acel ţinut de basm, s-a făcut iubită şi plăcută la Ateneu. Paganini e meşter mare, iar asta s-a văzut! Momentul său artistic a durat mai mult. Cântecele au fost mai numeroase. Iar duo-ul său cu Nicolae a lu’ Ionu li’ Iacob din Lăpuş a fost senzaţional. Paganini este un adevărat tezaur. Ştie să cânte ca nimeni altul. Mişcarea scenică nu-i este secretă, iar din reacţiile publicului ştie ce trebuie să mai facă pentru a-l mulţumi pe deplin.

Spre sfârşit, publicul a fost invitat să cânte colinde cu Grigore Leşe şi cele două voci de aur din grupul său. Doina şi Zamfira. S-a creat o legătură ce părea de natură... magică! "O moarte ce ţi-aş plăti", corindă cu semnificaţii atât de puternice. I-au urmat altele. Apoi, Zamfira, vocea magică din Maramureş. La sfârşit, Grigore Leşe. Doctorul în muzică a lăsat sala fără glas. Colindele capătă parcă altă putere când sunt interpretate de lăpuşan. Leşe se transfigurează, vibrează prin cântec, vrea şi reuşeşte să intre în sufletul ascultătorilor. Iar aceştia îl răsplătesc cu inimi calde, prin aplauze. La sfârşit, Rapsozii şi Leşe şi-au luat diploma de trecere bună într-un nou an. Întregul Ateneu s-a închinat în faţa lor. Au fost aplaudaţi, binecuvântaţi cu urări din inimi calde şi ropote de aplauze furtunoase. Gala "Ultimilor Rapsozi" a fost un succes total. Un eveniment fastuos, când pe covorul roşu al Ateneului au stat păstrătorii tezaurului spiritual al României. Ţăranii, fie ei români sau făcând parte din rândul minorităţilor. Totuşi se declară români. Leşe i-a declarat rapsozi. Publicul i-a numit artişti fără de pereche! O seară reuşită, o gală prin care valoarea a fost pusă la locul ei de frunte, iar România s-a mai deşteptat.


Un an şcolar cu profesori veniţi din toată ţara

Proiectul "Ultimii Rapsozi" poate fi asemuit cu un an de studii. A avut o durată de 12 luni şi a însemnat tot atâtea lecţii de muzică. Fie că a fost vorba de români sau minorităţi, sala de spectacole a ICR-ului s-a transformat într-un veritabil sat. De-a lungul anului, la Institut, Leşe i-a adus pe: Zaim Petru – ţigan turc, ţambalist; Aromâni fârşeroţi – muzică polifonică, Gherasim Cârtiţă – ţăran horitor din Ţara Lăpuşului, Banda lui Nea’ Alită Piţigoi – lăutari; Ucraineni de pe Tisa. În luna iunie, la ICR s-a ţinut "Uspăţ", cu sătenii din Vinerea, Alba. A urmat o călătorie extraordinară la Şinca Nouă, în Ţara Făgăraşului. Reîntorşi în Bucureşti, în august, bucureştenii i-au văzut şi ascultat pe lipovenii nekrasoviţi din Sarichioi, Tulcea. A urmat Paganini, ceteraşul măiestru din Maramureş. Intrarea în Postul Crăciunului s-a făcut pe muzica de ritual din Poiana Răchiţelii, din Ţinutul Pădurenilor. Iar în decembrie, Institutul a devenit neîncăpător. Au venit colindătorii din Râşca, din Ţara de Sus a Moldovei. Au adus colinde, corinde, cântece de stea. Au adus file de dumnezeire.
Citeşte mai multe despre:   special,   muzica,   lese

 



Mai multe titluri din categorie

EXCLUSIV. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, declarații tulburătoare: „Azi suntem obligați să fim mici, fiindcă nu mai avem oameni de stat și nici strategie națională”

EXCLUSIV. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, declarații tulburătoare: „Azi suntem obligați să fim mici, fiindcă nu mai avem oameni de stat și nici strategie națională”
Galerie Foto Prilejuit de Ziua Națională a României, dialogul cu istoricul Ioan-Aurel Pop, președinte al Academiei Române și una dintre puținele voci limpezi și neatârnate ale prezentului nostru răscolit de incertitudini,...

Marea Unire din 1918, în plină molimă. Mărgele din usturoi, în loc de mască 

Marea Unire din 1918, în plină molimă. Mărgele din usturoi, în loc de mască 
Unul dintre cele mai importante momente din istoria românilor, cel în care Marea Adunare de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918, a avut loc tot în timpul unei pandemii, şi...

Viața politică și luptele pentru guvernare în anul Marii Uniri și asemănările epocii cu războaiele de astăzi pentru putere

Viața politică și luptele pentru guvernare în anul Marii Uniri și asemănările epocii cu războaiele de astăzi pentru putere
Istoria este rotundă și se repetă, este o un proverb popular. Proverb care se aplică, pare-se, ad-litteram când vorbim despre politica din România. Între ianuarie 1918, anul Mari Uniri, și sfârșitul anului...

Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste va fi gata, în doi ani, la Timișoara și costă 1,1 milioane de euro

Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste va fi gata, în doi ani, la Timișoara și costă 1,1 milioane de euro
Ministerul Culturii a finalizat, la mijlocul acestei luni, licitația privind atribuirea unui contract referitor la elaborarea documentației și execuția lucrărilor pentru amenajarea, la Timișoara, a Muzeului...

Exclusiv: Black Friday la Poliție. Spirala chestorilor, de Ziua Națională

Exclusiv: Black Friday la Poliție. Spirala chestorilor, de Ziua Națională
Galerie Foto A fost „Black Friday” la avansări în grad, de Ziua Națională a României. In acest an, printre cei propuși la grade înalte se numără personaje ciudate: un chestor in cadrul Ministerului de Interne - abonat...

Bazele de date ale deținuților din România, rescrise de o firmă care a dezvoltat, pentru OMS, platforma de distribuție a vaccinurilor anti-COVID

Bazele de date ale deținuților din România, rescrise de o firmă care a dezvoltat, pentru OMS, platforma de distribuție a vaccinurilor anti-COVID
Galerie Foto Compania deținută de omul de afaceri Mihai Matei, președinte al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii, a primit, recent, de la Administrația Națională a Penitenciarelor un contact de peste...

Dezvoltarea capacităților de producție în industria alimentară trebuie să devină prioritară

Dezvoltarea capacităților de producție în industria alimentară trebuie să devină prioritară
Interviu cu Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” Fără capacități de prelucrare a materiei prime, valoarea producției în anul...

Polițiștii din Argeș - supărați pe sindicatul de la București și pe legile care le mănâncă banii

Polițiștii din Argeș - supărați pe sindicatul de la București și pe legile care le mănâncă banii
Conflict între polițiști și sindicaliști, în Argeș. Oamenii legii le cer socoteală celor care îi reprezintă. Un ofiţer din cadrul Secţiei 4 Poliţie Piteşti a postat un mesaj public în care își arată dez...

Miniștrii Guvernului Ciucă locuiesc într-un hectar de case, dețin 343.000 de metri pătrați de pământ și au în conturi câteva milioane de euro

Miniștrii Guvernului Ciucă locuiesc într-un hectar de case, dețin 343.000 de metri pătrați de pământ și au în conturi câteva milioane de euro
Galerie Foto Cabinetul PNL-PSD-UDMR, condus de generalul Nicolae Ciucă și căruia, mâine, Parlamentul României îi va acorda votul de învestitură, este putred de bogat, pe persoanele fizice care îl compun. Cei 23 de membri ai...

Roman: Rotația premierilor PNL și PSD, în baza unui gentlemen's agreement

Roman: Rotația premierilor PNL și PSD, în baza unui gentlemen's agreement
Ministrul desemnat al Digitalizării, Florin Roman susține că PNL și PSD mai au de lucrat la capitolul încredere. El mai spune că rotația premierilor se va produce în baza unui gentlemen's...

Alexandru Odobescu, o moarte învăluită în misterul unui amor cu năbădăi

Alexandru Odobescu, o moarte învăluită în misterul unui amor cu năbădăi
Galerie Foto Dependent de morfină, viciu căpătat în Franța, în urma unui tratament medical prescris împotriva gutei, Alexandru Odobescu (1834-1895) mai avea o slăbiciune: femeile tinere. Combinația droguri + dame frumoase...
Serviciul de email marketing furnizat de