x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

VATRA SATULUI, SĂRBĂTORITĂ LA ATENEU/Anul de glorie al creatorilor de muzică tradiţională

0
Autor: Costin Anghel 24 Dec 2008 - 00:00
VATRA SATULUI, SĂRBĂTORITĂ LA ATENEU/Anul de glorie al creatorilor de muzică tradiţională


Păstrătorii folclorului din vatra satului s-au acoperit de glorie la Bucureşti. Într-o gală specială, "Ultimii Rapsozi" ai lui Grigore Leşe au fost ascultaţi, aplaudaţi, ovaţionaţi. Pentru ei a venit răsplata unui an de muncă grea. Să-i înveţi pe orăşeni ce-i muzica tradiţională... nu-i un lucru uşor.



O gală unică. Un Ateneu neîncăpător pentru publicul bucureştean devenit de-a lungul anului 2008 iubitor al "Ultimilor Rapsozi". Sala fastuoasă a Ateneului a fost duminică seara plină până la refuz. S-a stat în picioare, s-a stat pe jos, cu genunchii strânşi, ca în jurul unui foc de tabără. Şi până la urmă Foc a fost! A fost focul din vatra satului, focul culturii tradiţionale româneşti!

Primul pe scenă a urcat Horia Roman Patapievici, directorul Institutului Cultural Român (ICR), instituţie care a finanţat, găzduit şi organizat proiectul "Ultimii Rapsozi", Patapievici a vorbit publicului  despre proiect, dialogul intercultural reprezentat de către acesta şi despre oamenii minunaţi care au făcut parte, într-un fel sau altul, din proiect. De la rapsozi la Leşe, spectatori, Jurnalul Naţional, Marius Tucă, după discursul de deschidere a galei, pe scenă şi-au făcut apariţia rapsozii. Încet, încet...unul după altul, pe scena Ateneului şi-au făcut apariţia păstrătorii tezaurului spiritual românesc. Fiecare unic. De la costumaţie la muzică, la zona geografică din care provine. Oameni minunaţi. Alături de ei, Grigore Leşe. Lăpuşanul a făcut o treabă grozavă anul acesta! Cu siguranţă, datorită proiectului său, în Bucureşti bate un vânt al schimbărilor, o adiere bună pentru cultura tradiţională.

ÎN FAŢA DESTINULUI
File speciale de destin s-au scris pentru fiecare dintre cei prezenţi pe scenă. În faţa publicului atât de numeros, ei şi-au dat "examenul final". Şi-au demonstrat încă o dată, dacă mai era nevoie, valoarea, unicitatea. Spectacolul l-a început grupul aromânilor fârşeroţi din Cogealac. La costum, cu pălărie pe cap. Mândri, drepţi. Au cântat polifonic. Un mod aparte, unic, cum nu mai există în România! Au impresionat. Au lăsat un întreg Ateneu uimit. Muzica lor... e din altă lume! Le-au urmat Ucrainenii de pe Tisa. Au adus cu ei muzica strămoşilor. Sunete alese, cizelate în timp, modelate de contactul ucrainenilor cu românii, cu ruşii, cu Occidentul. Ateneul...tot mai vrăjit! Conta pentru cineva că versurile nu pot fi înţelese? Ei bine...NU! A venit Zaim Petru, ţiganul turc, ţambalist, din Câmpulung Moldovenesc. Cu ţambalul său a adus o muzică de... inimă albastră. Se laudă cu o şcoală înaltă de muzică... Declară mândru că a absolvit Conservatorul pe prispa românului. Ce a învăţat pe prispă? De la valsuri la romanţe, la tangouri şi balade... De toate ştie Zaim. Aplauzele îl stârnesc, căldura spectatorilor îi dau un avânt şi mai mare!
Este Zaim! Ţambalistul fără pereche!

SĂ NE VESELIM!
Zaim a fost liantul perfect între muzica aparte ce avea cuvinte de neînţeles, a aromânilor şi ucrainenilor, şi cea a lăutarilor din Oltenia. Banda lui Nea’ Alită Piţigoi, lăutari din Târgu Cărbuneşti, Gorj, a făcut să iasă fum din strunele viorilor! Muzică veselă, provenită din repertoriul ţărănesc. De toate ştiu să cânte ai lu’ Piţigoi! Iar la  Ateneu ei au instaurat starea de joc! Adică... de s-ar fi transformat pe loc Ateneul în poiana satului, toată lumea ar fi ieşit la horă! la Hora lu’ Alită Piţigoi! Printre aplauze şi-au început recitalul lipovenii nekrasoviţi din Sarichioi, Tulcea. Cu o harmuşcă – un acordoen rusesc, au intrat în hora Ateneului. Au adus cu ei un repertoriu ce le-a asigurat succesul peste tot, chiar şi-n Rusia, ţară unde muzica lor este luată drept model, căci ruşii au pierdut-o pe drum. S-au veselit şi au bucurat întreg Ateneul! Ritmurile vesele te îndemnau la bătăi din palme, la joc, la viaţă! Iar când harmuşca a tăcut, s-a auzit fluierul! Niculae a lu’ Ionu lu’ Iacob din Lăpuş a venit cu horile-i pregătite, cu strigături, cu fluierul măiestru. Cioban, Niculaie a venit să aducă în dar o bucăţică din sufletul oamenilor aceştia deosebiţi, al ciobanilor. O frântură din viaţa lor, niciodată plictisitoare. Ascultându-i horea, puteai să înţelegi cum s-a născut ea de fapt. Prin munţi, pe dealuri, când sătul de singurătate sufletul ciobanilor începea să plângă, ori să se veselească când îşi întâlnea semenii... "După pui de lăpuşan" sau horea fiilor Ţării Lăpuşului, momentul de glorie al lui Niculae a lu’ Ionu li’ Iacob.

DOAR UNU-I PAGANINI DIN SĂLIŞTE
Ultimul, dar nu cel din urmă a venit Ionu lu’ Grigore din Săliştea de Sus, Maramureş, cel poreclit de nemţi Paganini! Împreună cu feciorul şi nepotul său, Paganini a instaurat domnia veseliei în Ateneu. Ionu lu’ Grigore cu cetera, Ion Covaci cu zongora şi Ioan Gaga cu doba. Muzica din Maramureş, acel ţinut de basm, s-a făcut iubită şi plăcută la Ateneu. Paganini e meşter mare, iar asta s-a văzut! Momentul său artistic a durat mai mult. Cântecele au fost mai numeroase. Iar duo-ul său cu Nicolae a lu’ Ionu li’ Iacob din Lăpuş a fost senzaţional. Paganini este un adevărat tezaur. Ştie să cânte ca nimeni altul. Mişcarea scenică nu-i este secretă, iar din reacţiile publicului ştie ce trebuie să mai facă pentru a-l mulţumi pe deplin.

Spre sfârşit, publicul a fost invitat să cânte colinde cu Grigore Leşe şi cele două voci de aur din grupul său. Doina şi Zamfira. S-a creat o legătură ce părea de natură... magică! "O moarte ce ţi-aş plăti", corindă cu semnificaţii atât de puternice. I-au urmat altele. Apoi, Zamfira, vocea magică din Maramureş. La sfârşit, Grigore Leşe. Doctorul în muzică a lăsat sala fără glas. Colindele capătă parcă altă putere când sunt interpretate de lăpuşan. Leşe se transfigurează, vibrează prin cântec, vrea şi reuşeşte să intre în sufletul ascultătorilor. Iar aceştia îl răsplătesc cu inimi calde, prin aplauze. La sfârşit, Rapsozii şi Leşe şi-au luat diploma de trecere bună într-un nou an. Întregul Ateneu s-a închinat în faţa lor. Au fost aplaudaţi, binecuvântaţi cu urări din inimi calde şi ropote de aplauze furtunoase. Gala "Ultimilor Rapsozi" a fost un succes total. Un eveniment fastuos, când pe covorul roşu al Ateneului au stat păstrătorii tezaurului spiritual al României. Ţăranii, fie ei români sau făcând parte din rândul minorităţilor. Totuşi se declară români. Leşe i-a declarat rapsozi. Publicul i-a numit artişti fără de pereche! O seară reuşită, o gală prin care valoarea a fost pusă la locul ei de frunte, iar România s-a mai deşteptat.


Un an şcolar cu profesori veniţi din toată ţara

Proiectul "Ultimii Rapsozi" poate fi asemuit cu un an de studii. A avut o durată de 12 luni şi a însemnat tot atâtea lecţii de muzică. Fie că a fost vorba de români sau minorităţi, sala de spectacole a ICR-ului s-a transformat într-un veritabil sat. De-a lungul anului, la Institut, Leşe i-a adus pe: Zaim Petru – ţigan turc, ţambalist; Aromâni fârşeroţi – muzică polifonică, Gherasim Cârtiţă – ţăran horitor din Ţara Lăpuşului, Banda lui Nea’ Alită Piţigoi – lăutari; Ucraineni de pe Tisa. În luna iunie, la ICR s-a ţinut "Uspăţ", cu sătenii din Vinerea, Alba. A urmat o călătorie extraordinară la Şinca Nouă, în Ţara Făgăraşului. Reîntorşi în Bucureşti, în august, bucureştenii i-au văzut şi ascultat pe lipovenii nekrasoviţi din Sarichioi, Tulcea. A urmat Paganini, ceteraşul măiestru din Maramureş. Intrarea în Postul Crăciunului s-a făcut pe muzica de ritual din Poiana Răchiţelii, din Ţinutul Pădurenilor. Iar în decembrie, Institutul a devenit neîncăpător. Au venit colindătorii din Râşca, din Ţara de Sus a Moldovei. Au adus colinde, corinde, cântece de stea. Au adus file de dumnezeire.
Citeşte mai multe despre:   special,   muzica,   lese

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă
Achiziția pe care Ministerul Sănătății este obligat să o facă, prin lege, privind măștile ce trebuie să fie puse, gratuit, la dispoziția categoriilor vulnerabile din punct de vedere fianciar, va fi tranșată...

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile
Există boli care atacă articulaţiile degetelor, cum sunt poliartrita reumatoidă, dar şi guta. Celebra artistă Edith Piaf avea degetele atât de deformate, strâmbe ca nişte vreascuri, încât strângea în palmă...

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică
Galerie Foto Motivare devastatoare a Judecătoriei Giurgiu împotriva măsurilor instituite de Direcția de Sănătate Publică Giurgiu împotriva președintelui Consiliului Județean Marian Mina. Acesta a fost plasat, pur și simplu...

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile
Galerie Foto Membrii Palatului Victoria și-au asigurat stocurile necesare de măști de protecție facială, pentru două luni, de la o companie pe care premierul Ludovic Orban a vizitat-o la debutul stării de alertă și care,...

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale
Galerie Foto Cel puțin trei judecătorii, din trei județe diferite, au dispus punerea în libertate a persoanelor carantinate ilegal, prin decizii ale Direcției de Sănătate Publică, motivarea hotărârilor instanțelor fiind...

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice
Galerie Foto Mulţi oameni şi-au găsit un vinovat de serviciu pentru neplăcerile digestive: bila. Care este adevărul despre vezica biliară ne explică profesor doctor Nicolae Iordache, de la Spitalul „Sfântul...

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”
Galerie Foto La începuturile democrației, scriitorul Gheorghe Smeoreanu devenea primul patron al unui ziar privat din România - Curierul de Vâlcea. De fel plimbăreț, ajuns în cele mai exotice locuri ale lumii, acesta își...

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal
Exploatată zeci de ani de sindicatele apărute după 1990, Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava a fost lăsată în paragină. În loc să spună ce au făcut cu banii obţinuţi din activităţile desfăşurate...

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete
Galerie Foto În toamna anului 2017, când, la nivelul societății românești, exista o dispută aprinsă cu privire la neconstituționalitatea protocoalelor de cooperare încheiate, în 2009 și 2016, de Parchetul General, DNA...

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc
Secretarul de stat pentru Turism, Emil-Răzvan Pîrjol, a reușit, în timp record, să distrugă tot ce s-a făcut bine în ultimii ani pentru industria ospitalității. În timp ce Pîrjol se filmează pe șalupă,...

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT
Galerie Foto Toate probele obținute de DNA, în 2015 și 2016, în baza colaborării fructuoase cu Serviciul Român de Informații, în dosarul “Carpatica”, în care, pe lângă Angela Toncescu, a fost trimis în judecată și...

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro
Galerie Foto Grupul de Investigații Politice dezvăluie că, din conturile judecătoarei Camelia Bogdan, exclusă de două ori din magistratură, au dispărut, pur și simplu, 200.000 de euro. “Jurnalul” a descoperit, însă, c

Autostrăzile sunt în pană de ingineri. Absolvenții de Construcții, momiți cu salarii de 4.500 lei net

Autostrăzile sunt în pană de ingineri. Absolvenții de Construcții, momiți cu salarii de 4.500 lei net
Galerie Foto S-a pornit un adevărat heirup pe şantierele patriei, iar CNAIR face angajări, în anul electoral 2020, dar drama lucrărilor nefinalizate la timp continuă. Mai-marii CNAIR recunosc că sunt la mâna constructorilor...

La fracturile de claviculă nu se poate pune ghips

La fracturile de claviculă nu se poate pune ghips
Recent, fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu, a căzut în casă pe o podea spălată şi udă, traumatism nu de mare violenţă, dar totuşi i s-au fracturat glezna şi clavicula. A trebuit să fie...

Legea carantinei și izolării – neconstituțională, încalcă libertatea persoanelor și îngrădește accesul la justiție

Legea carantinei și izolării – neconstituțională, încalcă libertatea persoanelor și îngrădește accesul la justiție
Galerie Foto APADOR-CH, una dintre organizațiile neguvernamentale care activează în domeniul apărării drepturilor omului care a participat la negocierile din Parlament, a identificat cel puțin șapte hibe pe care legea...
Serviciul de email marketing furnizat de