x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Viaţa lui Adrian Păunescu, povestită de Adrian Păunescu (68)

0
Autor: Adrian Păunescu 14 Noi 2010 - 00:00
Viaţa lui Adrian Păunescu,     povestită de Adrian Păunescu (68) Karina Knapek/Jurnalul Naţional


Lăcrimam, în Leningrad. Propriu-zis, nici nu ştiu, nu mai ţin minte dacă mi s-a întâmplat ceva mai important ca lumina în acel oraş măreţ, nedreptăţit de politică, deşi autor de istorie. Am văzut relicvele Revoluţiei din octombrie. Mi-a fost imposibil să-mi imaginez năvala mujicilor în palatele parcă strivitoare ale Petrogradului străvechi. Permanenţa luminii îmi anula orice efort al memoriei. Am trecut prin expoziţiile de pictură monumentale şi nu m-au atins cu nimic. Ele îmi dădeau doar frisonul dimensiunii. De emoţionat, nu mă emoţionau. Aceeaşi senzaţie şi pe malurile Nevei. Măreţie, monumentalitate şi nici un pic de suflet. De necuprins, Leningradul, de neîmbrăţişat, de neiubit, deşi există oameni care lăcrimează în faţa monumentalului.

Nimic de semnalat nici la hotelul cu nume banal şi uitat unde am locuit. Numai discursurile lui Miron au rămas aceleaşi. Cu accent, pe cât trecea vremea, pe libertate. Leningradul ne impresiona, dar nu ne emoţiona. Strânsoarea kaghebistă din jurul nostru se simţea mult mai puţin la Leningrad. În fond, Miron Radu Paraschivescu îşi dăduse măsura la Sala Lujniki unde a reuşit să tulbure o lume întreagă. Multă vreme după eveniment veneau scriitori din diverse ţări ale continentului să-l cunoască pe cel care a dat un pumn în nasul autorităţilor. Dar lui îi încolţise gândul de a da spre publicare în Occident "Jurnalul său" care întârzia fără motiv la edituri.

- A făcut pui dogma sovietică, zicea M.R.P. Nici la noi nu mai există libertate. Au pus ăştia mâna pe tot. Nu vezi, dragă, nemernicia cu care mă obligă să-mi public "Jurnalul" la Paris? Am să vorbesc neapărat cu Monica şi cu Virgil şi îi dau drumul cărţii.

- Domn Miron, îi ziceam. Securitatea sovieticilor nu va transmite la Bucureşti decizia dumneavoastră. Acolo trebuie să spuneţi ce aveţi de gând.

- Păi cum dragă, nu mă pot baza pe tine? Nu le poţi spune tu?

- Domn Miron, eu nu sunt turnător şi nici nu vreau să creadă cineva că v-am influenţat eu să faceţi ce ziceţi că faceţi.

Ne-am despărţit de Leningrad ca de o uriaşă ploaie de lumină nesărată. Am plecat cu avionul la Erevan. Lecţiei de lumină a Nordului i-a dat o replică Sudul multicolor. Era o asemănare izbitoare între Erevan şi Bucureşti. Faţă de străzile largi, faţă de prospectele leningrădene, străzile din Erevan erau omeneşti, predispuneau la omenie şi intimitate. Grandoarea imperială nu încăpea în acel sfânt oraş oriental unde în zadar am încercat să aflăm sediul postului de radio Erevan, atât de prezent în bancurile româneşti. Ni s-a explicat cu multă răbdare că aşa-zisul Radio Erevan e o ficţiune europeană, iar postul de Radio Erevan e un post ca oricare altul care îşi vede liniştit de emisiunile sale mai bune sau mai rele.

A doua zi după sosire, la hotelul din Erevan am primit invitaţia de a-l vedea la Ecimiazin, pe Vaschen I Balgian, Patriarhul armenilor, în traducere armeană Catolicos. Surpriza noastră a fost uriaşă. Catolicosul vorbea perfect româneşte. Perfect. Avea har în tot ceea ce spunea şi, fireşte, ca orice patriot nu putea ieşi din istoria neamului său. Ne-a reamintit zeci de nume din istoria României, armeni semnificativi, ne-a vorbit despre oraşele în care inteligenţa armenească se ilustrase cu strălucire, multe oraşe. Ne-a vorbit despre felul în care ruşii, gruzinii şi turcii, împuţinaseră prin vărsări de sânge ale armenilor neamul acestora şi ne-a dus undeva aproape de Ararat. Acolo, Catolicosul Vaschen ne-a povestit un fapt istoric şi ne-a construit o parabolă pe care eu n-am uitat-o până azi.

Într-o noapte de infern, a zis Vaschen, au fost duşi nenumăraţi armeni undeva pe acest munte al credinţei şi statorniciei lor care e Araratul. Securitatea sovietică, majoritar gruzină în zonă, i-a împuşcat pe toţi, fără să ştie în cine trage şi ce hram poartă fiecare dintre cei înghesuiţi ca vitele în camioane sau târâţi pe jos către locul morţii. Acei armeni veneau din somn şi mulţi n-aveau de unde să priceapă ce se întâmplă cu ei, mai ales că nu se ştiau vinovaţi cu nimic.

- Şi asta a fost tot, Prea Fericite Catolicos? am îndrăznit eu.

- Nu, dragul meu. A doua zi dimineaţa, după ce vestea acestui asasinat în masă circulase deja, cetăţenii Uniunii Sovietice aveau să mai afle şi alte câteva amănunte care-i priveau. Crescuse brutal preţul la pâine, la alimente şi la vodcă. Aş vrea să înţelegeţi că e o tehnică a tiranilor: să-şi acopere birurile, în creştere, cu care subjugă poporul, prin fărădelegi şi mai mari şi mai mici, care anesteziază simţurile normale. În faţa acelor abominabile morţi ce mai conta creşterea unor preţuri la alimente şi vodcă? Oamenii se bucurau că au rămas în viaţă, nu mai aveau nevoie de altceva.

Toate aceste lucruri, pe care Catolicosul Vaschen ni le-a spus m-au făcut să trec în plan secund bucuria mea că un armean, cel mai înalt ortodox armean, ştie atât de bine opera lui Eminescu şi s-a înconjurat în cabinetul său de lucruri, cu cărţi şi alte însemne româneşti. Miron însuşi era emoţionat până la lacrimi.

- Ai văzut, măi, ce om! E de necrezut cât suflet românesc pune acest ierarh armean în tot ceea ce face. România ar trebui să se apropie de Armenia, aşa cum, de fapt, românii şi armenii s-au simţit bine împreună în istorie. Uită-te şi tu la Biserica Armenească, la toată zona, e plină de oameni înstăriţi pentru că sunt inteligenţi şi solidari, pentru că s-au obişnuit ca minoritari să nu creeze probleme false majorităţii. Ce nobil e acest Vaschen! Ce-a putut să ne povestească! De ce să fie armenii sub ruşi, în politica asta nenorocită? Nu va trece o jumătate de veac şi armenii se vor scula şi-şi vor recâştiga drepturile. Au memorie şi au dreaptă judecată, zicea Miron Radu Paraschivescu, în 1966.

Plecarea din Armenia spre Gruzia ajunsese, pur şi simplu, să mă întristeze. Într-atât mă simţeam de solidar cu armenii măcelăriţi de vecinii lor, mai mari sau mai mici, încât parcă n-aş fi vrut să-i las singuri. Un timp mi-a fost greu să înţeleg partea de dreptate a gruzinilor, ei înşişi victime ale istoriei, nu numai călăi, aşa cum îi prezentaseră nişte ireductibili patrioţi armeni. Atârna în cântarul meu intim cadavrul politic al lui Stalin, comiţătorul suprem de fărădelegi şi ucigaş de popoare, detestam şiretenia şi cruzimea altui gruzin, Lavrenti Beria, şeful Securităţii sovietice şi intrigantul tipic. Totuşi, ce surpriză a fost vizita în Gruzia! Ce oameni excepţionali! Ce caractere! E multă dreptate în formula: Să asculţi şi partea cealaltă! Şi asta nu pentru a şterge vreo culpă, ci pentru a pune lucrurile într-o ordine logică. Oricum, sensibilitatea mea pentru armeni rămâne întreagă. Dar nu admir vitalitatea gruzină.

În prima seară a şederii la Tbilisi, gazdele ne-au invitat la un cazan de făcut vodcă, dintr-un sat apropiat de capitală. La mese de lemn solid, ca în propria noastră ţară, au stat delegaţiile celor două uniuni de creaţie şi a rostit cuvinte calde preşedintele Uniunii Scriitorilor din Gruzia, Nonaşvili. Acolo, sub aburul vodcii care tocmai se făcea, am trăit uimirea să aud cântece populare dedicate lui Iosif Giucaşvili Stalin. Cel mai puternic dintre toţi fiii Gruziei, de-a lungul istoriei, nu putea fi aruncat de gruzini din legenda lor zilnică. Miron Paraschivescu mi-a şoptit:
Şi eu când ţi-am spus că am fost stalinist şi că voi purta acest stigmat ca pe o insignă în piept, tu mă rugai să tac. Ia ascultă-i pe aceşti oameni. Şi gândeşte-te că există o statuie nedărâmată a lui Stalin aici în Gruzia!

(Va urma)

Citeşte mai multe despre:   carte de memorii

 



Mai multe titluri din categorie

Primăria lui Dominic Fritz, încărcarea mașinilor electrice și un contract pentru firma înființată de un fost candidat USR-PLUS

Primăria lui Dominic Fritz, încărcarea mașinilor electrice și un contract pentru firma înființată de un fost candidat USR-PLUS
Timișoara se pregătește să își electrifice transportul în oraș, primăria condusă de Dominic Fritz urmând să doteze municipiul cu 16 stații de reîncărcare a mașinilor electrice sau hibrid. În acest fel, m...

Petrecerile de „relaxare” au zdruncinat centrul Bucureștiului

Petrecerile de „relaxare” au zdruncinat centrul Bucureștiului
Galerie Foto „Este primul pas pentru revenirea la normalitate. În două săptămâni ajungem la condiții mai bune” - Florin Cîțu, premierul României. Relaxarea a căzut diferit în București. Unele restricții au fost...

Spitalul Colentina se va redeschide şi pentru pacienţii non-COVID

Spitalul Colentina se va redeschide şi pentru pacienţii non-COVID
Spitalul Clinic Colentina din Capitală se va redeschide şi pentru pacienţii non-COVID. "În urma obţinerii avizului temporar de funcţionare în regim mixt eliberat de către DSPMB, vă informăm că...

Guvernul a reușit să blocheze Fondul Funciar

Guvernul a reușit să blocheze Fondul Funciar
Alianța de la guvernare își mai demonstrează încă o dată stângăcia, prin blocarea procesului legat de Fondul Funciar. Funcția de Secretar General al Prefecturii a fost introdusă în Codul administrativ în...

Ramazan Bayram-ul cu poticneli de ordonanță a Guvernului Cîțu

Ramazan Bayram-ul cu poticneli de ordonanță a Guvernului Cîțu
Galerie Foto Miercuri noaptea a fost bairam în București. Musulmanii au sărbătorit ieșirea din Ramadan. Chiar și Guvernul a dat dispensă: a permis circulația musulmanilor  în afara gospodăriilor. Între două și...

Haos generalizat cu privire la persoanele decedate de Covid-19 în România 

Haos generalizat cu privire la persoanele decedate de Covid-19 în România 
Galerie Foto Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, a prezentat, ieri, raportul comisiei care a analizat diferențele raportate în platformele oficiale cu privire la cifrele persoanelor diagnosticate ca fiind infectate cu...

USR-PLUS vrea să transforme stațiunile turistice în bazare

USR-PLUS vrea să transforme stațiunile turistice în bazare
După 20 de ani de la eliminarea tarabelor multicolore și pestilențiale din stațiunile turistice, ministrul Economiei, Claudiu Năsui, răspunde cererilor membrilor de partid și pregătește eliminarea unei...

Furtuna din parchetele militare bate spre un puci

Furtuna din parchetele militare bate spre un puci
Procurorul militar Pîrlog Ciprian calcă pe urmele Cameliei Bogdan, suspendata cu repetiție din magistratură. Intervențiile publice ale procurorului, multe sub egida unui ONG pe care îl patronează în calitate de...

„Morișca” dosarelor. Politica de la București fierbe mai ceva ca pe vremea lui Kovesi

„Morișca” dosarelor. Politica de la București fierbe mai ceva ca pe vremea lui Kovesi
Galerie Foto Tăvălug de mișcări pe zona dosarelor sensibile. Astăzi este așteptat un punct de vedere oficial din partea Parchetului General cu privire la rezultatul renumărării voturilor pentru alegerea primarului Sectorului...

Originile relației dintre Traian Băsescu și Securitatea comunistă

Originile relației dintre Traian Băsescu și Securitatea comunistă
Galerie Foto Deși există deja o sentință a Curții de Apel București care atestă calitatea de colaborator a lui Traian Băsescu cu fosta Securitate, relație materializată prin note informative date de acesta sub numele...

Homofobia, mai mare decât xenofobia, la români

Homofobia, mai mare decât xenofobia, la români
Galerie Foto Cel mai recent studiu sociologic, lansat ieri, de Avangarde și Institutul Elie Wiesel, arată că în ultimii ani xenofobia și antisemitismul au fost înlocuite de homofobie. 46% dintre respondenți au declarat...

Supravegherea frontierei, cu sisteme de detecție livrate de „băieții deștepți”

Supravegherea frontierei, cu sisteme de detecție livrate de „băieții deștepți”
Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a contractat, la începutul acestei luni, patru sisteme de supraveghere autonome a zonelor pe care le patrulează. Ele au costat aproape 200.000 de euro și sunt livrate...

În liftingul modern nu se îndepărtează doar surplusul de piele, se pun puncte de consolidare a ţesuturilor feţei

În liftingul modern nu se îndepărtează doar surplusul de piele, se pun puncte de consolidare a ţesuturilor feţei
Galerie Foto Preocuparea pentru înfrumuseţare a condus la apelarea tot mai frecventă la medici care să mărească sânii, să facă nasul cârn, să facă mai cărnoase buzele, dar această chirurgie este o ştiinţă complexă,...

Vizita virtuală a lui Biden în realitatea Bucureștiului

Vizita virtuală a lui Biden în realitatea Bucureștiului
Galerie Foto Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a fost prezent, luni, în România, la summitul București, organizat la inițiativa președintelui României, Klaus Iohannis. Prezența demnitarului american a fost...

După ce a pus mâna pe spitalele din București, USR-PLUS vrea să numească în CA-uri reprezentanții ONG-urilor

După ce a pus mâna pe spitalele din București, USR-PLUS vrea să numească în CA-uri reprezentanții ONG-urilor
Galerie Foto Ținta predilectă a celor de la USR-PLUS, în această perioadă, pare a fi spitalele aflate în subordinea Consiliului General al Primăriei Capitalei. Pe care, în urma scandalului legat de adoptarea bugetului...
Serviciul de email marketing furnizat de