Ziua Franţei, în culori africane

Anul acesta, Franţa îşi serbează Ziua Naţională alături de fostele sale colonii. Şefii de stat din 13 ţări au fost invitaţi marţi la dejun la Palatul Elysée: Bénin, Burkina Faso, Camerun, Africa Centrală, Congo-Brazzaville, Coasta de Fildeş, Gabon, Mali, Mauritania, Niger, Senegal, Ciad şi Togo. Iar astăzi, soldaţii acestor ţări vor avea onoarea de a participa la parada militară de pe Champs-Elysées.

Preşedintele francez Nicolas Sarkozy, care a asigurat în trecut că are numai prieteni pe continentul african, a primit răspunsuri favorabile la invitaţiile lansate, înregistrându-se o singură excepţie, ivorianul Laurent Gbagbo, care va fi reprezentat de ministrul Apărării. Lipseşte şi Madagascarul, deoarece Andry Rajoelina n-a fost considerat suficient de legitim pentru a fi invitat. În schimb, soldaţii acestuia participă astăzi la defilarea de pe Champs-Elysées. Scopul festivităţilor este acela de a reînnoi relaţiile franco-africane.

Începând din 1880, 14 Iulie este data la care este celebrată Republica Franceză. Această zi comemorează Sărbătoarea Federaţiei din 1790. De când a fost instituită oficial, Ziua Naţională este o sărbătoare în cursul căreia se desfăşoară o importantă paradă militară la Paris, pe Champs-Elysées, de la Arcul de Triumf până la Place de la Concorde. Ceremonii similare au loc pe întregul teritoriu al Franţei. Iar seara ori în seara precedentă sunt organizate baluri populare şi focuri de artificii în toată ţara.

Marţi, 14 iulie 1789, tulburări violente am izbucnit în ţară, marcând începutul a ceea ce va deveni Revoluţia franceză. La Paris, închisoarea Bastilia este cucerită de răsculaţi. De la castelul său din Versailles, regele Franţei, Ludovic al XVI-lea, nu vede cum violenţele zguduie ţara şi scrie un singur cuvânt în jurnalul său personal: "Nimic".
Un an mai târziu, pe 14 iulie 1790, la iniţiativa generalului Lafayette, demn de respect pentru participarea activă la războiul de independenţă al Statelor Unite, sunt organizate festivităţi pentru prima aniversare a mişcărilor care au dus la răsturnarea Vechiului Regim. În cursul acestei Sărbători numite a Federaţiei, Ludovic al XVI-lea, recunoscut de acum ca rege al francezilor, este îndemnat cu tărie să depună jurământ faţă de naţiune şi lege.
În 1880, Adunarea Naţională şi Senatul aprobă propunerea deputatului Benjamin Raspail şi instituie ziua de 14 Iulie drept Sărbătoare Naţională.