Să începi o discuție despre gimnastică este ca și cum ai încerca să comprimi o enciclopedie în câteva pagini. Gimnastica românească are cuvinte-cheie: glorie, sacrificiu, durere, chin, bătaie, medalii, uitare. Pentru fiecare campioană se potrivește câte unul. Dacă nu le folosești, ajungi ținta fanilor. Ei sunt cei care te taxează pentru că ai uitat de o anume performanță a unei gimnaste sau că nu ai știut să prețuiești minutele memorabile dintr-un interviu.
Un autor în vogă spunea despre gimnaste că rămân veșnic niște copii. Că prezentul se confundă de multe ori cu trecutul și că retrăiesc în fiecare zi experiențele din marile competiții. A good trade, cum spun americanii. Anii de chin din copilărie și adolescență pentru o viață fără griji. Dar dacă prezentul te apasă mai mult decât trecutul?
Cum politica poate distruge un campion
Despre Katalyn Szabo știu doar pasionații. Pe Ecaterina Szabo o găsești mai ușor pe google, dar acesta a fost numele dat de comuniști. Nici azi nu știe cine a fost cel care i-a schimbat numele. Era “păpușa blondă de la Los Angeles”. Vedeta concursului de gimnastică de la Jocurile Olimpice din 1984. Acelea boicotate de URSS, dar memorabile pentru lupta dintre Katy Szabo și americanca Mary Lou Retton. Facem o scurtă recapitulare a unei pagini glorioase de istorie.
Katy Szabo a început gimnastica pe la vârsta de 6 ani. La fel ca și Nadia. Născută la Zagon, Covasna, Katy nu știa deloc românește când a început școala la Onești. Era prima școală cu profil de gimsatică. A avut noroc cu sora mai mare care era tot acolo, însă adaptarea a fost grea. Gimnastele erau cântărite de câteva ori pe zi, iar hrana era limitată. Antrenori erau Bela și Marta Karoly.
Bătăile făceau parte din programul zilnic de antrenament. De fiecare dată când veneau părinții în vizită, plângea să o ducă acasă. Bela Karoly a fugit din țară în 1981. Avea să se ocupe de echipa Statelor Unite ale Americii la Jocurile Olimpice de la Los Angeles. A antrenat-o pe marea rivală de atunci, Mary Lou Retton. Două destine total diferite, veți vedea. Cât au cântărit medaliile americancei și cât cele ale româncei. O comparație care la prima vedere pare absurdă, dar vorbim despre mândria națională, despre o pagină de glorie din sportul mondial.
Goana după 10
Doar când vine vorba de sacrificii, discursul celor două foste gimnaste este același. “Îmi amintesc totul , Oneștiul , Deva, concursurile , chinurile, dorința de a câștiga mereu să fiu pe locul 1, noi știam doar de acest loc , nu ne gândeam la podium , mentalitatea era altfel , respectam antrenorii , aveam o dorința nebună să arăt lumii ceea ce știam cel mai bine sa fac, gimnastică”, spune Katy într-un dialog despre trecut și prezent.
Mary Lou vede la fel de pragmatic lucrurile: “îți sacrifici copilăria, ratezi toate evenimentele prin care trece un copil obișnuit, iar oamenii te privesc plini de compasiune și spun că a fost îngrozitor. Eu cred că este un târg bun. Ratezi unele lucruri, dar câștigi mult mai mult decât ai pierdut.” Acesta este reperul care duce la marile performanțe. De aici destinele sunt diferite.
La Jocurile Olimpice de la Los Angeles, URSS și statele din blocul communist au decis să boicoteze competiția. Doar România a trimis sportivi. Din echipa de gimnastică, favorite la acea vreme, făceau parte Katy Szabo, Lavinia Agache, Laura Cutina, Cristina Grigoraș, Simona Păucă, Mihaela Stănuleț și Anca Zotta. România a luat aurul pe echipe, desi cel mai bun punctaj cumulat l-a avut Mary Lou Retton. Americanca a câștigat o singură medalie de aur la Jocurile din 1984, la individual compus. Bela Karoly avea influență în gimnastica mondială, iar lumina în sală s-a stins vreme de mai bine de un sfert de oră, chiar înainte de exercițiul pentru care se pregătea Szabo la ultima rotație. Chiar și așa lupta a fost foarte strânsă, dar americanca a luat 10 la sol și a câștigat aurul la o diferență de 0,05 puncte. A fost singurul aur pentru ea. Katy s-a întors cu 4 titluri olimpice și o medalie de argint.
După ce a încheiat cariera, Mary Lou Retton a fost un susținător înfocat al președintelui Ronald Reagan și s-a implicat în campaniile prezidențiale. A făcut parte dintr-o organizație guvernamentală pentru sport. A fost imaginea multor produse comerciale și a intrat în 1997 în Hall of Fame-ul gimnasticii mondiale.
Povestea româncei este zugravită în nunațe de gri. Așa cum erau și vremurile. La revenirea în țară a fost ignorată complet. Nu a fost plimbată prin țară așa cum se întâmplase cu Nadia cu 8 ani înainte. “Îmi aduc aminte de Los Angeles, mi s-a spus că putea să fie mai bine... aveam 4 medalii de aur în buzunar . Nu cred că am dat importanță la ceea ce eram la ora aceea! Am rămas mereu cu picioarele pe pământ. Eram o simplă fetiță cu codițe , nu am realizat ceea ce făcusem , știam doar că trebuia s-o iau de la capăt .”
Trei sferturi de Dacie și cecuri fără valoare
Cam 50 de mii de lei au valorat cele 4 medalii de aur și cea de argint de la Los Angeles. Nici măcar o Dacie nu putea să-și cumpere. A pus toți banii la CEC și se înscrisese pentru două mașini. A venit Revoluția și banii s-au pierdut. A fost deschis un proces pentru recuperarea acelor bani, dar s-a ales praful. “Era foarte diferit în anii 90. Am terminat facultatea la București , am antrenat la Deva, după care am plecat din țară. Bilanțul este foarte ușor de făcut . Nu aveam nimic. Banii pentru acele cecuri depuse pentru mașini îi aștept și astăzi. Durerea sufletească este imensă când vezi cât se câștigă azi. Până și locurile 6-8 se premiază la Olimpiadă. De ce să se zbată să câștige sportiva când știe că și locul 6 îi aduce câteva mii de euro? Sunt revoltată, când mă gândesc că noi, generația 80 am făcut ceea ce fac azi gimnastele , și suntem pierdute prin lume. M-am ales cu operații la spate , genunchi , șolduri. Nimeni, dar absolut nimeni nu te întreabă : ce mai faci? ”
Katy suferă de o formă atipică de hernie, iar marea șansă a fost medicul Achim. L-a cunoscut după ce s-a stabilit în 1992 la Chamalieres, în centrul Franței. Medicul român a ajutat-o să treacă peste chinuri. “În 2010 a trebuit să mă operez la spate. Problema este că și azi am dureri la spate , picior , solduri. Noroc cu familia. Soțul și băieții mei mă ajută în fiecare zi să merg înainte. ”Soțul, Cristian Tamaș, un fost sportiv din lotul de kaiac, a susținut financiar familia în momentele grele. Băieții au crescut și sunt rațiunea de a merge mai departe. “Lorenzo are 18 ani și este student la comerț internațional . Zeno are 12 ani și este cu școala și cu hip hop-ul .”
Micile bucurii ale vieții
Marea rivală de la Los Angeles, Mary Lou Retton povestea că, timp de 6 ani și-a ținut medaliile ascunse într-o pungă de plastic, undeva într-un sertar. Katy Szabo și le-a luat cu ea în Franța, de dragul vremurilor frumoase. Costumele de concurs i-au fost furate în România. Pentru cele două mari gimnaste viața curge altfel acum. Au alte priorități. Mary Lou spune, cu umor: “când voi avea 80 de ani, în cărucior, să nu-mi mai spuneți frumusețea Americii. Veți avea nevoie de alta. ”Katy trăiește cu emoție fiecare etapă din viața băieților, fiecare examen. “Mă bucur că băieții mei au o mamă care a făcut istorie în gimnatică. Numele meu va fi mereu acolo ,undeva, scris...”
Constatin Noica spunea că n-a avut dreptate decât atunci când s-a bucurat. “Omul a făcut bucuria și a văzut că era bună.”
Katalyn Szabo – carieră
Jocurile Olimpice, Los Angeles,1984– aur (sărituri, bârnă, sol, echipe), argint (individual compus)
Campionate Mondiale
Campionatul Mondial, Budapesta, 1983 – aur (sol), argint (sări¬turi, paralele, echipe), bronz (individual compus)
Campionatul Mondial, Montreal, 1985 – argint (sărituri, bârnă, echipe)
Campionatul Mondial, Rotter¬dam, 1987 – aur (pe echipe), bronz (bârnă)
Campionate Europene
Campionatul European, Göteborg, 1983 – 2 medalii de aur (paralele, sol), 1 argint (sărituri), 1 bronz (individual compus)
Campionatul European, Helsinki, 1985 – argint (sărituri)
În 2000 a intrat în Hall of Fame-ul gimnasticii mondiale
A fost antrenoare la Deva până în 1992. Le-a avut ca eleve pe Maria Olaru, Nadia Hațegan și Andreea Cacovean
"Îmi aduc aminte de Los Angeles, mi s-a spus că putea să fie mai bine, desi aveam 4 medalii de aur în buzunar" - Katy Szabo
"În ziua de azi gimnastele sunt premiate cu mii de euro și pentru locul 6. Noi, generația am făcut multe pentru România și suntem pierdute prin lume" - Katy Szabo
"Nu este deloc ușor când știi ceea ce ai făcut pentru România și azi ești uitată complet" - Katy Szabo