Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Goal.com face o radiografie a fotbalului romanesc, de la Primul Campionat Mondial din 1930, unde tara noastra s-a numarat printre singurele patru combatante din Europa, pana in zilele noastre, cand pe stadioane se vad secvente ca cea petrecuta pe stadionul din Ploiesti, unde un spectator beat si isterizat a intrat pe gazon si i-a spart fata stelistului Galamaz.
Articolul este intitulat, sugestiv 'De la geniul lui Gheorghe Hagi si gloria din Cupa Campionilor Europeni, la un club de duzina – uluitoarea prabusire a fotbalului romanesc o data cu decaderea maretei Steaua Bucuresti'.
Autorul este celebrul Keir Radnedge - un fel de Cristian Topescu britanic, care a relalat de la toate campionatele mondiale de fotbal organizate din 1966 incoace, pentru ziare, reviste, posturi radio si TV. Iar acest lucru se vede din felul in care este redactat articolul, nostalgia unui occidental care a trait la cote maxime confruntarea sportiva Est-Vest razbatand printre randuri.
Vom reproduce, in continuare, textul integral al acestui articol-scoala, ale carui concluzii sunt cat se poate de corecte.
'A fost o vreme cand cluburile armatelor dominau fotbalul Est-european. O scurta privire in randul protagonistelor primelor editii ale cupelor europene este elocventa: Honved Budapesta, Dukla Praga, Legia Varsovia, CDNA Sofia, Partizan Belgrad, Partizani Tirana, Vorwarts Berlin (Berlinul de Est) si Steaua Bucuresti. Steaua a ajuns chiar in finalele a doua Cupe ale Campionilor Europeni, batand Barcelona la loviturile de departajare in 1986, inainte de a pierde cu 4-0 la AC Milan, in 1989. Astazi, daca Steaua si-ar dori sa ajunga in finala competitiei, ar avea nevoie de influenta lui Michel Platini, care sa gaseasca un siretlic pentru a interzice accesul gigantilor din Vestul Europei.
Dar cu ani in urma, fotbalul din Europa de Est in genera si cel romanesc, in particular, era o forta de temut. Istoria recenta a fotbalului romanesc este o poveste trista, al carei punct culminant a fost atins saptamana trecuta, cu explozia de violenta a unui fan, la un meci al Stelei.
Romania s-a numarat printre cele patru natiuni europene care s-au aliniat la startul Primului Campionat Mondial de Fotbal, organizat in Uruguay, in 1930. Atat de mare era entuziasmul la cel mai inalt nivel, incat Regele Carol a achitat cheltuielile de deplasare ale echipei, peste ocean.
Instalarea comunismului a venit cu bune si rele pentru dezvoltarea sportului. Pe de o parte, conducerea autocrata impunea ca sportul sa serveasca interesele statului. De aici, dezvoltarea cluburilor armatei si politiei in tarile din spatele Cortinei de Fier. Pe de alta parte, cluburile armate aveau si beneficiile lor, chiar daca jucatorii erau, oficial, amatori, nefiind platiti pentru prestatiile sportive; desigur, puteai numara pe degetele de la o mana ocaziile in care imbracau uniforma militara.
Inrolarea in armata era obligatorie, iar serviciul militar dura cel putin doi ani. Prin urmare, perspectiva de a petrece aceasta perioada facand sport era destul de atragatoare, iar un cadet talentat isi parasea bucuros clubul local, pentru a juca la Honved, Steaua, Legia. Sportul le oferea est-europenilor si un pasaport catre o lume mai larga.
In Romania, puterea in fotbal a fost impartita, in linii mari, intre Dinamo, echipa Securitatii si Steaua, fosta CCA (Casa Centrala a Armatei).
Aceste doua echipe aveau putini rivali in interiorul tarii, putine echipe ajungand la valoarea lor.
De pilda, dupa ce tanarul Gheorghe Hagi a inviorat spiritele in Campionatul Romanesc de fotbal, facand diferenta cu talentul sau in timp ce juca la Sportul Studentesc in prima jumatate a anilor 80, atat el cat si clubul sau au aflat, cu surprindere, ca a fost transferat la Steaua. Cand oficialii Sportului Studentesc au cerut o prima de transfer, li s-a spus politicos, dar ferm, ca trebuie sa-si uite pretentiile.
Acestia erau anii de varf ai fotbalului romanesc, de care regimul Ceusescu se folosea ca de o jucarie
pentru controlul maselor. Clubul favorit al lui Nicolae era Steaua. La mijlocul anilor 70, clubul avea propriul complex sportiv, cu un stadion pe care se puteau practica mai multe sporturi. Steaua domina pe plan national in mai multe sporturi: handbal, hochei, baschet, volei, fotbal.
In 1986, Steaua a devenit prima echipa romaneasca si a doua din Rasaritul Europei care a ajuns in finala Cupei Campionilor. Prima fusese Partizan Belgrad, care in 1966 a fost invinsa de Real Madrid. Steaua, insa, a reusit mai mult si, in pofida tuturor asteptarilor, au reusit sa invinga mareata Barcelona, in Spania, la Sevilla, dupa loviturile de departajare de la 11 metri.
Apoi, Steaua a continuat sa castige eventul in Romania si s-a reintors in finala Cupei Campionilor Europeni trei ani mai tarziu. Dar batea deja vantul marilor schimbari pe scena politica europeana. Jucatorii Stelei, cu mintile in alta parte, la transferurile peste hotare, s-au prabusit in fata Milan-ului, la Barcelona, perzand cu 4-0 si putea sa fie chiar mai rau.
Mai tarziu in acel an a venit Revolutia din Romania, executia cuplului Ceausescu din zilele de Craciun si transformarea dificila intr-o noua lume.
Eroii Stelei si alti jucatori care s-au transferat la cluburi din strainatate au adus un plus de experinta, de cunostinte tactice si de antrenament fizic la echipa nationala, care a atins varful de performanta la Campionatul Mondial din 1994, cand a ajuns in sferturile de finala.
Dar pretul libertatii politice a fost implozia fotbalului autohton. Suportul statului pentru sport a disparut peste noapte si prea multe cluburi au fost preluate de persoane care au alte interese decat sportul. Orice adolescent cu evolutie promitatoare a fost imediat vandut la cluburi din strainatate. Calitatea fotbalului practicat pe stadioanele din Romania s-a inrautatit.
Au ramas rivalitatile intre grupurile de suporteri, care adeseau au degenerat in altercatii. Si in ultimul sfarsit de saptamana s-a ajuns la apogeu: un huligan a patruns pe gazon si la atacat pe jucatorul Stelei, Gheorghe Galamaz. Asa de mare a fost confuzia, incat alti doi jucatori ai Stelei, care au sarit in ajutorul colegului lor, au fost eliminati de pe teren si initial suspendati pentru meciurile urmatoare.
Uitate sunt acum zilele de glorie ale clubului... estompandu-se , inapoi, in spatele Cortinei de Fier, cu Steaua de azi zbatandu-se sa treaca de fazele preliminarii ale competitiilor europene.
