"Răzvan, dă jos costumul!"

Fostul director al AMOFM şi una dintre cele mai reputate voci de comentator sportiv, Dumitru Pelican, a vorbit deschis despre situaţia echipei naţionale, dar şi a întregului sport din România.

Jurnalul Naţional: E o surpriză înfrângerea de la Belgrad?

Dumitru Pelican: Era previzibil că se va ajunge aici şi mai jos de urna a treia valorică nu cred că vom ajunge. Una din cauze este politica greşită din campionatul nostru, unde sunt aduşi jucători fără valoare de import, cu câteva excepţii pe care le cunoaştem. Nu acordăm importanţă nici juniorilor, nici copiilor, care îşi rup gleznele pe terenurile unde se pregătesc.

Cum comentaţi atmosfera creată în jurul lui Adrian Mutu?

Nu trebuie lovit în Mutu, ci doar trebuie ca el să ne spună deschis dacă vrea sau nu la echipa naţională. Putem să-l înţelegem, a trecut prin momente grele, mai ales cu amenda, dar trebuie să-şi ceară scuze faţă de colegi, faţă de opinia publică, care vede încă în el un idol. Mai poate juca încă cel puţin trei ani la nivel de maximă performanţă.

Despre selecţionerul Răzvan Lucescu?

Cred că Răzvan Lucescu trebuie să-şi dezbrace costumul de gentleman, să devină mai ferm, mai exigent. Înfrângerea juniorilor, 0-3 sau a tineretului, 1-5, arată că Răzvan nici nu prea are de unde să ia. De aceea, nu trebuie dat în el, este la început. Păcătuieşte pentru că încearcă să fie prea diplomat. Aşa cum spunea foarte bine Proca, pe fotbalişti trebuie să-i săruţi când dorm.

Ne-a învins Serbia...

Normal. Sârbii vând jucători de la 10 milioane de euro în sus, iar noi vindem pe câteva sute de mii, şi nu întâmplător DNA-ul are încă în anchetă multe dosare. Serbia are o populaţie de trei ori mai mică decât a României, din câte ştiu în jurul a 7 milioane, dar a dat campioană olimpică la polo, sunt vicecampioni europeni la baschet şi au multe alte performanţe mari la sporturile de echipă. La noi, acum, sportul se află acolo unde se află şi societatea. Social, suntem la pământ şi sportul, care până acum era peste nivelul societăţii, a ajuns acum să reflecte nivelul ţării. Nu investim în săli de sport, în patinoare, în bazine olimpice, în stadioane. Aţi văzut ce stadion are Serbia şi toată fosta Iugoslavie a fost grav afectată de război. La noi, deşi n-a fost război, n-avem nici măcar un stadion.

Ce trebuie făcut?

Cred că Mircea Sandu trebuie să convoace de urgenţă Adunarea Generală, să convoace toţi factorii de decizie, cluburi, să vedem dacă mai putem înfiinţa un centru precum fostul Luceafărul. Iată că am trăit două decenii din acel experiment reuşit. E timpul să acordăm atenţie pregătirii centralizate, pentru că altfel vom eşua şi cu calificarea la CE 2012. Să ne aplecăm asupra copiilor, juniorilor, investiţiilor şi infrastructurii. În şcoli trebuie să avem minimum trei ore de sport, sârbii au cinci ore pe săptămână. Nu întâmplător suntem printre ţările cu cei mai mulţi copii supraponderali.

Nu cumva e de vină şi politizarea masivă din sport?

Instituţiile statului, Parlament, Guvern, trebuie să înţeleagă că sportul trebuie cuprins într-un amplu program naţional. Alminteri vom deveni o naţiune fără sport, adică una bolnavă. În programul de guvernare trecut, al lui Tăriceanu, nu era trecut nici un rând pentru sport. În programul fostului Guvern Boc, sportul ocupa, de asemenea, un plan secund. Numim directorii direcţiilor de sport sau ale alte sectoare pe criterii politice. Sportul are trei culori, roşu, galben şi albastru. Elena Frâncu a fost la un pas să fie destituită şi mai sunt exemple similare.