Eva Tofalvi reprezintă cel mai mare nume pe care il are Romănia in clipa de faţă in lumea sporturilor de iarnă. Biatlonista, in vărstă de 28 de ani, a participat la Jocurile Olimpice de la Nagano (1998),Salt Lake City (2002) şi Torino (2006).
Eva Tofalvi reprezintă cel mai mare nume pe care il are Romănia in clipa de faţă in lumea sporturilor de iarnă. Biatlonista, in vărstă de 28 de ani, a participat la Jocurile Olimpice de la Nagano (1998),Salt Lake City (2002) şi Torino (2006).
Cel mai important rezultat l-a obţinut in 2001, atunci cănd a terminat pe locul şase la Campionatele Mondiale desfăşurate in Slovenia, la Polkjuka.
- Eva, care este diferenţa dintre schi fond şi biatlon? La televizor se vede in plus doar puşca.
Noi, biatloniştii, mergem doar in pas patinaj, nu mergem pas clasic, ca la schi fond, pentru că arma pe care o avem in spate ne poate lovi in cap şi ar fi şi foarte incomod.
- Este o armă reală?
Da, e o puşcă. Dacă nu tragi bine, poţi să răneşti pe cineva. Au fost şi cazuri, prin anii â70, cănd cineva a murit la Predeal după ce a fost impuşcat din greşeală.
- Cum ai ajuns la biatlon?
Prima oară am făcut schi fond, de la 11 la 15 ani. Apoi am trecut la biatlon. Eram copil şi doream să invăţ cum se trage cu puşca. Eram tare curioasă.
- Dar schi alpin nu ai făcut niciodată?
A, ba da. Cel mai mult imi place schiul alpin. Eu m-am născut şi am crescut la Băile Harghita. Tot aici mă pregătesc cănd sunt in ţară.
- Cam căţi bani se cheltuiesc pentru pregătirea unui biatlonist?
Anul trecut, Federaţia a plătit 5.000 de euro pentru mine. Este un sport scump. Un cartuş costă 1 leu, iar la un antrenament tragi cel puţin 50 de bucăţi. Acum a fost adus la lotul naţional un neamţ, pentru că vechiul antrenor, Marton Simon, a demisionat. Se săturase să muncească singur, fără să fie plătit, să se zbată să facă ceva şi nimeni să nu aprecieze.
- Ce iţi lipseşte?
Dacă nu ai zăpadă sub picioare e greu să ajungi printre cei mai buni. Eu nu am o pistă de role unde să mă pregătesc pe timp de vară. Am incercat pe şosea, dar e sinucidere curată. Nu poţi să te joci cu viaţa.
Cantonament
Biatlonista legitimată la CS Miercurea-Ciuc deţine la Băile Harghita o pensiune turistică şi o pistă de schi alpin, ambele purtăndu-i numele. Crede in potenţialul staţiunii şi speră in dezvoltarea ei căt mai rapidă. "Acum s-au apucat să mai facă părtii noi pentru schi alpin. Se va face o telecabină. Interes există. Fostul meu antrenor de la lotul naţional este acum director la clubul din Miercurea-Ciuc şi lucrează la amenajarea unei piste pentru schi fond şi biatlon. Aici s-ar putea face foarte bine pregătire atăt vara, căt şi iarna", spune sportiva.