Boxul romanesc va fi reprezentat la Jocurile Olimpice de la Londra de o delegatie de doua persoane. Un sportiv si un antrenor. Bogdan Juratoni are sansa sa devina campion olimpic, dar nu are un medic. Infectiile si le trateaza cu apa. Doar apa.
Agresiv in ring, "inversul lui Bute", cum singur se caracterizeaza, dar aproape timid cand trebuie sa vorbeasca despre lupta de zi cu zi, Bogdan Juratoni ar putea sa fie eroul unui film hollywoodian, daca nu s-ar fi facut deja "Rocky". Povestea pare clasica - baiatul sarac care gaseste in sport o solutie de viata - dar nimic din ce face sau ce spune Juratoni nu e un cliseu.
Daca il intrebi ce-i lipseste se fastaceste, zambeste si incearca un raspuns diplomatic:
"Daca iau aurul la Olimpiada, poate o sa-mi fie si mie mai bine".
E tanar, e sportiv, mai mult, e al treilea boxer al lumii la categoria lui, de ce nu e agresiv asa cum e in ring? De ce nu-si urla neajunsurile?
"Lui nu ii place sa se planga, e luptator. Dar ne lipsesc multe, ne lipseste o alimentatie ca lumea, ne lipsesc sparingurile, de care avem mare nevoie", spune antrenorul sau, Gheorghe Napoleon, care a pus un pariu cu el de acum patru ani. Ca il face campion olimpic. Si pentru asta a muncit mult, dupa un program fix pe care l-a respectat in amanunt:
"Eu din 2008 il pregatesc pentru Olimpiada. Am facut un proiect, il am acasa. Si Pierre de Hillerin de la Institutul National de Cercetare pentru Sport m-a ajutat. M-a pus sa ii fac un plan de pregatire pentru patru ani, pana la Jocurile Olimpice de la Londra. Si l-am facut, cu fiecare zi in parte. Si l-am respectat in proportie de 90 la suta. Si am reusit".
Nici calificarea la Jocurile Olimpice de la Londra nu a fost o intamplare, totul a fost gandit dupa o strategie bine pusa la punct:
"Am respectat si strategia sa nu luam medalie la europene. Intentionat nu l-am avut in forma la europene, pentru ca daca iesea campion acolo, ala ar fi fost varful lui de forma. Nici el nu s-a recunoscut saracul in meciul cu cel mai prost boxer de acolo. I-am zis "stai linistit ca dupa europene scoatem sabiile si ne ducem la lupta". A fost o strategie de 4 ani".
Cum decurge programul de pregatire? Pai e simplu, doi oameni, sportivul si antrenorul, singurii de altfel care vor reprezenta Romania la Londra, traiesc o poveste parca desprinsa din filmul cu Rocky Balboa, favoritul din copilarie al lui Juratoni. Numai ca actiunea filmului se petrecea la mijlocul anilor '70. De atunci, boxul s-a transformat, in pregatirea sportivilor se tine cont de multe aspecte apropiate de stiinta si tehnologie.
Nu mai poti iesi campion lovind halcile de carne din abator si urcand scarile pana la epuizare.
"Federatia, din nefericire, a cheltuit toti banii cu noi in calificari, iar Comitetul Olimpic nu se implica, nu ne ajuta. Nu avem echipament de antrenament, nu avem treninguri, vitamine, nu avem doctor, nu avem psiholog. Eu sunt si doctor si psiholog. Am avut noroc ca am luat un copilas ca maseur, ne facem treaba cu el. Noi suntem acum trei insi in staful tehnic. Ce sa mai zic de Ucraina, care are 17 insi in staful tehnic... Plec fara medic la Olimpiada, ce sa fac? Se pot intampla multe, dar ce sa fac? Eu trebuie sa stiu si medicina, trebuie sa stiu si nutritie. Incercam si noi sa studiem, dar nu stiu daca facem bine", povesteste antrenorul.
Bine, si daca raceste? "Pai el nu ia pastile, nu ii dau nimic. Daca ii dau ce nu trebuie si il nenorocesc? Nu ia niciodata pastile. Mai bine face post. Doua-trei zile nu mananca nimic, bea doar apa. Se curata tot, corpul ataca boala si iti trece in cateva zile. Daca mai spui si doua-trei rugaciuni, Dumnezeu te ajuta. Apoi, mai e important si cum iesi din post, cu un litru de suc de rosii oparite, abia apoi fructe si mai tarziu mancare sanatoasa. Din nefericire nu ne permitem suplimente sau altceva, de care ar avea nevoie un sportiv de mare performanta".
Motivul pentru care nu exista niciun medic la lotul de box e indemnizatia de numai 700 de lei, pe care legea o permite:
"Nu sunt medici care sa vina sa stea cu mine toata ziua. Indemnizatia pe care le-o pot da eu e de sapte milioane. Ce medic bun isi sacrifica familia pentru sapte milioane sa stea cu mine opt luni pe an? E inadmisibil. La maseur indemnizatia e si mai mica. De cinci milioane".
Despre un psiholog nu incape vorba: "Ar fi bine sa avem un psiholog, sa stea de vorba cu el, sa-l desfaca, asa cum se zice. Eu mai stau de vorba cu el, dar sunt mai mult pe rupere, hai, hai, hai, ca Olimpiada bate la usa si aia se pregatesc zi si noapte. Noi trebuie sa ne pregatim mai tare ca ei, cu toate greutatile. Dar acum nu ne mai gandim".
Pentru masa sportivului, antrenorul are la dispozitie o suma derizorie, de aproximativ 32 de lei, de cinci ori mai putin fata de cat ar avea nevoie:
"Eu am acum 50 de lei pe zi pentru masa, din care imi opreste regia 35 la suta. Astia sunt banii pe care ii am de la federatie pentru cantonamentul de la Bascov. Ramane undeva la 32 de lei pe zi pentru masa. Ce sa-i iau? Eu ar trebui sa am undeva la 150 de lei pe zi, masa si suplimente. Trebuie sa ii dau un lighean de salata de zi. Are nevoie de mancare sanatoasa, ca se bate, consuma o gramada intr-un meci. Trebuie sa ii cumpar in fiecare zi fructe, trebuie sa-i aduc anumite fructe, dar sunt scumpe. De unde sa scot bani"?
In conditiile date, Juratoni trebuie sa-l invinga pe campionul mondial, Evhen Khytrov, cel mai puternic adversar pe care il va intalni la Londra. Din meniul caruia nu lipsesc icrele negre, spre exemplu. In schimb, la Campionatul Mondial de la Baku, Juratoni a ajuns de la 78 de kg, la 73.
"Eu cu ochii mei i-am vazut pe ucraineni la masa. Fiecare avea cate doua cutii, ca supliment. Una cu icre negre, una cu icre rosii. Asta era suplimentul lor la masa. Iar Bogdan a ajuns sa boxeze la 73 de kg. De la efort si stresul foarte mare te consumi si slabesti. Daca nu am suplimente si hrana buna... Am ajuns sa-i cumpar pui de afara. Jur, nu am avut ce sa-i dau sa manance si m-am dus afara si i-am cumparat pui. Incredibil. Si asa facem pregatirea. Daca aveam toate conditiile eu cred ca nici ucraineanul nu ne statea in fata. Dar de la 78 de kg cat a avut, a facut categoria la 77, si apoi a ajuns sa lupte la 73. In box conteaza si 100 de grame, dar 2-3 kg? In mod normal, un nutritionist ar fi stiut de ce are nevoie, un maseur il pregatea pentru fiecare meci, un psiholog muncea cu el, dar asa... Aia afara investesc milioane de euro", a mai spus Gheorghe Napoleon.
Fiind singurul boxer roman calificat pentru Londra antrenorului lui Juratoni ii e greu sa gaseasca si adversari pentru pregatire, iar aducerea unor straini e imposibila din aceeasi cauza, lipsa banilor:
"Boxeri de nivelul lui in Romania nu sunt. La campionatele nationale sau alte intreceri interne boxeaza maxim un minut si gata. Unde ii loveste se termina. Si lor le e frica, nu stau sa se bata cu el. Ii pun pe colegii lui sa dea in el, mai sunt niste baieti de la K1, dar cum da ii ei, cum se opresc. E foarte greu, nu e ceea ce vreau eu. Suntem la pamant, eu sunt cu moralul, cu forta, trag de el cat se poate, dar ce sa va spun... Nu are adversari cu care sa se pregateasca. Nu are om in care sa dea. De la 1 iulie si pana pe 15 iulie nu mai facem pregatire fizica, a acumulat destul, dar am mare nevoie de oameni de bataie, sa-l pun sa se lupte. De aia ne trebuie adversari din afara. Dar pentru asta imi trebuie bani. Ca sa vina sportivul, trebuie sa vina si antrenorul. Mie minim mi-ar trebui trei sportivi cu antrenorii lor. Imi trebuie un dreptaci, un stangaci, si unul pe ofensiva. Asa procedeaza si ceilalti. Trebuie sa-l pregatesc in ritmul pe care il au adversarii lui de la Olimpiada. Ca sa aduc un sparing imi trebuie vreo 500 de euro, transportul lor, masa, casa, si la fiecare meci sa-i dau cel putin o suta de euro".
Iar de plecat in strainatate nu incape vorba, pentru ca metodistii adversarilor ar afla tehnica, dovada ca boxul nu mai e ca pe vremea lui Rocky.
"Nu sunt oameni in Romania. Nu are cu cine sa se bata. Noi ne-am duce pe afara, dar e periculos, ca aia ne iau ca si cobai, sa se antreneze cu noi. In plus ne fura stilul, munca, urmaresc tot, asa cum si noi incercam sa facem cu adversarii nostri. Apoi vin cu metodistii lor si aplica exact ce studiem noi acum. Am preferat sa ma sigilez un pic cu el acasa si sa-i aduc lui sportivi din alta parte, dar e un moment foarte greu", mai spune tehnicianul.
Cum poate sa iasa din impas, de unde ar putea face rost de bani pentru pregatirea optima a sportivului? In niciun caz cu autoritatile statului, Romania le-a aratat ce poate oferi in ultimii patru ani:
"Cu cine sa vorbesc, nu vedeti ca totul e politic? Isi pun oamenii lor peste tot, cum se schimba puterea isi pun oamenii. Si la el la Deva, era vorba sa-i dea si lui o locuinta sociala, sa o plateasca incet, sau un ANL ceva. Le dau altora fara nicio valoare, noi macar facem ceva pentru Romania. Sta la varsta lui cu parintii si cu fratii lui. Primarul ar vrea, dar nu-l lasa consilierii. E dureros. Eu nu mai vreau sa ma duc nicaieri, ca noua nu ne place sa cersim. Suntem si noi barbati, suntem mandri. Dumnezeu e sus cu noi si o sa ne rasplateasca munca".
De mici suntem fascinati de povesti, iubim eroii, fie ca ii cheama Rocky, Juratoni sau Napoleon. Vrem sa gasim in noi, in fiecare zi, un lucru cat de mic care ne apropie de un erou. Din cand in cand, unul se rupe de langa noi si isi face loc pe un podium mondial.
Ne place sa credem ca povestea lui e povestea noastra, dar lupta lui e lupta noastra?
Suntem mandri ca e de-al nostru, ca vorbeste aceeasi limba cu noi si ne place sa-i vedem numele cu rosu la breaking-news, alaturi de sintagma campion olimpic. Apoi uitam si pentru urmatorii patru ani, campionul revine la regimul pe baza de apa.