"Tirbusonul" Ricardo a zdrobit definitiv "pluta" britanica

Mica Portugalie a trecut acum… pe uscat peste Anglia. Ca si de atatea ori pe mare. Unde nu numarul populatiei meleagurilor decide, ci manevrabilitatea fregatelor, gurile de foc, meseria si sangele rece de care dau dovada capitanii.

A fost un spectacol luminat pe stadionul Benficai de palpitatiile meciului, de "Portugal-ul" si "Come one England-ul" tribunelor. Dar, in mod deosebit, de canonada de dupa prelungiri. Cand "navele" se luptau din lateral tragand doar de la punctul cu var. Furtuna de pana atunci a jocului se oprise. Ghiulelele porneau de pe loc, sub imaginea de descendent din sclavie devenit imparat, a marelui Eusebio. Lusitanii au avut mai multi "stapani pe carma". Incepand cu tanarul Cristiano Ronaldo, cu figura si de pirat dar si de nobil din marile calde; Deco si, nu in ultimul rand, brazilianul Scolari. Inventat si descoperit tot de ei daca ne gandim bine. Care atunci cand i-a trimis pe nava pe Postiga si Rui Costa sa duca acul busolei spre victorie riscase suficient. Cu Deco trecut fundas dreapta si doar cu doi mijlocasi centrali, Maniche si Rui Costa. In "patru-doi-patru"! Pentru ca Simao Sabrosa si Cristiano Ronaldo au dovedit ca sunt nascuti si dotati sa se descurce prin cascade de driblinguri si salve demolatoare din margine. Deocamdata stiu mai putin sa stranga in mijloc, recuperator. Sunt un fel de… vechi extreme. De altfel, asezarea de inceput a Portugaliei a fost o varianta a "WM-ului" anilor ’50!?... Costinha era half centru. Deco si Maniche, interi. Nuno Gomes, centru atacant, iar Figo si Cristiano Ronaldo, extreme.

Anglia n-a mai cunoscut victoria de la Trafalgar avand si acum totusi un fel de Nelson. Reincarnat oarecum, pe teren, de Rooney. Ca si atunci, "amiralul" a fost ranit mortal. Dar a ramas pe corabie semanand moarte doar prin umbra si legenda lui. Rooney a trebuit sa fie debarcat repede. In minutul 27 si nimeni n-a mai fost capabil sa preia comanda. Doar unele sclipiri ale lui Owen. Beckham dovedind iarasi (nici nu vreau sa-mi amintesc ce "a reusit" la penalty) ca-i doar un abtibild pe emblemele indoielnice, decadente, ades chiar inconstiente, ale comertului mondial.

La ultima secventa, inainte de a ocupa cu "fiesta" pietele, lusitanii au inventat alt capitan. Pe Ricardo scos pe coverta! Si-a aruncat manusile de sange albastru devenind, la indemnul marelui Eusebio, doar salahor. Ca si el, in Anglia ’66, dupa cum l-a caracterizat unicul profesor Angelo Niculescu. Si Ricardo a schimbat destinul! Aparand falfaiala din piciorul lui Vassell si rasucind imediat tirbusonul perfect de la 11 metri. Zdrobind, astfel, definitiv "pluta" britanica!