Acuzatiile de furt electoral, lansate la 30 noiembrie 2004 de Traian Basescu, s-au dovedit lipsite de acoperire in probe.
30 noiembrie 2004. Traian Basescu, copresedinte al Aliantei D.A. si candidat la Presedintie, a solicitat anularea alegerilor de la 28 noiembrie, invocand fraude electorale. Decembrie 2005. Scandalul fraudarii alegerilor a fost rezolvat. Romaneste! Alexandru Radu, fost membru al Biroului Electoral Central, povesteste intr-o carte lansata recent, "Cum am fraudat alegerile?!", din culisele activitatii BEC. Cum scandalul fraudarii alegerilor a facut mare valva la vremea respectiva, autorul descrie si comenteaza finalul acestui "puseu electoral" pe care unii analisti l-au catalogat atunci decisiv in stabilirea invingatorului in cursa prezidentiala. "Cat priveste mult-discutata problema a fraudei electorale, lucrurile s-au rezolvat... romaneste! Astfel, plangerea penala depusa de Alianta impotriva membrilor BEC, care ii viza inclusiv pe reprezentantii D.A., Radulescu si Onisei, a ramas in coada de peste. Au trecut luni bune de la alegeri fara ca publicul larg sau macar cei direct interesati, adica membrii BEC, sa fie informati in legatura cu modul de rezolvare a plangerii. Desi eu unul am cerut public, in mod repetat, ca plangerea sa-si urmeze cursul firesc si sa fie dat un verdict in cauza respectiva. O fac si pe aceasta cale, caci nu vreau ca documentul cu pricina sa se transforme, in timp, intr-un obiect de santaj la adresa mea ori a altor fosti membri ai BEC.
CUM A INCEPUT TOTUL
|
Scandalul fraudarii ale-
gerilor a izbucnit intre cele doua tururi de scrutin ale alegerilor prezidentiale, respectiv la 30 noiembrie 2004, cand Traian Basescu, copresedinte al Aliantei D.A. la momentul respectiv, a solicitat anularea scrutinului, invocand fraude electorale. Dovada pe care Basescu a adus-o in sprijinul acuzatiilor sale a fost o variatie a numarului de voturi nule inregistrate, asa cum reiesea din buletinele informative difuzate de BEC. Concret, Basescu acuza "transferarea" electronica in "contul" contracandidatului sau, Adrian Nastase, 160.000 de voturi, declarate oficial ca anulate. In acest context, Traian Basescu, sustinand ca fraudarea a avut loc prin vicierea softului care contabiliza electronic voturile, a solicitat pe langa anularea scrutinului si arestarea imediata a directorului Institutului National de Statistica, sigilarea calculatoarelor si intreruperea procesului electoral. Ceea ce nu s-a intamplat. S-a intamplat insa altceva. A fost verificat softul utilizat de BEC de experti sarbi care au ajuns la concluzia ca nu au fost probleme.
|
SOLUTIE DATA IN MAI, ANUNTATA IN AUGUST
|
Plangerea Aliantei PNL-PD ii viza pe Emil Ghergut si pe ceilalti membri ai BEC in vederea cercetarii acestora sub aspectul comiterii infractiunilor prevazute de articolul 108 din Legea 373/2004, ca si a celor de abuz in serviciu impotriva intereselor statului in forma agravanta, fals intelectual, actiuni impotriva ordinii constitutionale, comunicare de informatii false si asociere pentru savarsirea de infractiuni. Articolul respectiv prevede ca introducerea in uz si folosirea unui program de calculator cu vicii aparente sau ascunse, care altereaza inregistrarea rezultatelor obtinute in sectiile de votare, totalizeaza cu erori sau duce la repartizarea mandatelor in afara prevederilor legii constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la 2 la 7 ani. Ministerul Public a comunicat abia la 17 august ca, la 20 mai, Parchetul General a decis ca faptele penale reclamate de Alianta PNL-PD nu exista si, ca atare, s-a decis neinceperea urmaririi penale (NUP) si inchiderea dosarului.
|
LUI GHERGUT I S-A RETRAS SANCTIUNEA
|
Fostul presedinte al BEC, Emil Ghergut, l-a criticat la momentul respectiv pe Traian Basescu pentru solicitarea de anulare a alegerilor. "Nu este permis sa se aduca aceste grave acuzatii la adresa noastra numai de dragul de a castiga sau poate a te inscrie in cursa electorala pe care n-ai castigat-o din primul tur, asa cum s-a laudat domnul Basescu", spunea Ghergut. Ca urmare a acestor declaratii, Alianta D.A. a cerut Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) excluderea din magistratura a lui Ghergut. CSM l-a sanctionat pe Ghergut cu avertisment la 29 martie. Cu numai cateva zile inainte de a fi pensionat. La 4 aprilie 2005, Traian Basescu semna decretul de eliberare din functie prin pensionarea judecatorului Emil Ghergut. Ieri, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursul lui Ghergut formulat impotriva hotararii CSM prin care acesta a fost sanctionat disciplinar. "Hotararea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a fost casata si s-a respins actiunea disciplinara ca ramasa fara obiect. Nu poti sanctiona disciplinar un pensionar", ne-a declarat ieri magistratul Buta. (V. Fotache)
|