Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Secretarul de stat din Ministerul Educației Sorin Ion le recomandă elevilor care se înscriu la liceu să pună cât mai multe opţiuni, pentru a fi siguri că nu vor rămâne pe dinafară, explicându-le că „nu neapărat liceul este important, ci specializarea”. De fapt, ceea ce spune secretarul de stat este valabil în România doar pentru facultăți, nu pentru licee, mai ales dacă în loc de profil teoretic se ajunge la industrial sau profesional.
Realitatea din teren este încă o dată ignorată de reprezentanții Ministerului Educației, care uită de actele de violență din liceele pe care le recomandă ca și cum ar fi la fel de bune precum cele de top, din marile orașe. Uită și de numărul crescut de unități de învățământ cu rată de promovare zero la bacalaureat, cele mai multe fiind cu profil industrial sau profesional, din localități mici.
Bătaia pe locurile la liceele bune a crescut, în ultimii ani, mai ales după ce au fost desființate mai multe clase cu profil teoretic.
„Orice elev are un loc asigurat”, continuă să spună reprezentanții Ministerului Educației, ca și cum nu ar exista licee proaste. La fel spun și despre școlile generale, unde e altă bătaie pe locuri, de peste două decenii, iar părinții elevilor dau șpagă și schimbă fictiv domiciliul copiilor, pentru a putea prinde un loc la o școală bună. Toate aceste probleme sunt tratate de minister ca și cum nu ar fi existat niciodată, iar toate unitățile de învățământ din țară ar avea aceleași condiții de studiu și aceleași performanțe.
Ministerul nu recunoaște că sunt școli proaste
În privința șanselor pe care elevii le au pentru a fi admiși la un liceu bun, trebuie să se ia în calcul foarte multe variante și scenarii posibile, atunci când se trec pe foaie opțiunile. De exemplu, dacă un elev bun a obținut media peste 9.00 la Evaluarea Națională, nu trebuie să se bazeze pe faptul că anul trecut s-a intrat la un anumit liceu cu aceeași medie, ci ar trebui să-și ia o marjă de eroare destul de mare, coborând cu până la un punct sub media pe care a obținut-o și alegând licee unde s-a putut intra cu 8.00. Nici măcar cu un astfel de calcul estimativ nu se poate garanta obținerea locului la liceul dorit, pentru că nu se poate ști câți elevi cu medii foarte mari au aceeași opțiune.
Fișa de înscriere poate fi completată de elevi și părinți, în prezența dirigintelui, până pe 22 iulie. Pentru al doilea an consecutiv, media claselor gimnaziale nu mai este luată în calcul pentru admiterea la liceu. Repartizarea candidaților se face în ordine descrescătoare a mediilor și va avea loc pe 24 iulie, conform calendarului oficial.
Citește pe Antena3.ro
Criterii de departajare, la medii egale
Metodologia arată că atunci când doi candidați au medii de admitere egale, aceștia vor fi departajați folosind, în ordine, următoarele criterii: „a) media generală de absolvire a claselor a V-a - a VIII-a; b) nota obţinută la proba de limba şi literatura română din cadrul evaluării naţionale; c) nota obţinută la proba de matematică din cadrul evaluării naţionale; d) nota obţinută la proba de limbă maternă din cadrul evaluării naţionale, respectiv nota de la proba de verificare a cunoştinţelor de limbă maternă”. Anul trecut, media claselor V-VIII a fost ultimul criteriu de departajare pentru candidații cu medii egale. Părinții și elevii trebuie să fie foarte atenți, pentru că orice opțiune greșită poate conduce la o repartizare nedorită, iar un număr redus de opțiuni completate poate conduce la nerepartizarea computerizată a candidatului.
Foarte puțini își doresc să învețe meserii
În ciuda recomandărilor făcute de reprezentanții Ministerului Educației pentru a se opta și pentru profilul industrial și profesional, doar 20% din totalul absolvenților de clasa a VIII-a au optat, anul trecut, pentru locurile de la școlile profesionale. În 2022 au fost eliminate mii de locuri de la licee, pentru a fi determinați elevii să meargă spre școlile profesionale, iar situația a generat un mare scandal. Opțiunile absolvenților clasei a VIII-a arată că foarte puțini își doresc să ajungă la un grup școlar industrial sau la o școală profesională, iar învățământul dual preuniversitar - despre care ministrul Ligia Deca a declarat, anul acesta, că ar trebui să absoarbă peste 40% din totalul elevilor - e considerat de mulți un eșec.
Datele mai arată că în fiecare an au existat mii de elevi admiși la grupuri școlare industriale sau la școli profesionale care au încercat să se transfere imediat la unități școlare mai bune decât cele la care au fost repartizați. În urma scandalului și a numărului mare de solicitări de transfer, deja de anul trecut s-a pus problema completării claselor până la 33 de elevi, acolo unde nu sunt suficiente locuri pentru candidați, la liceele bune, cu profil teoretic.
După scandal s-au adăugat locuri
Situația s-a îmbunătățit anul trecut, față de 2022, pentru că au rămas nerepartizați la licee doar 1.619 absolvenți (1,44%), după prima etapă a admiterii, față de 6.852 de elevi (5,87%), câți au fost în 2022. Ministerul Educației a reușit, pe ultima sută de metri, să ia câteva măsuri importante pentru a evita o nouă catastrofă, după scandalurile din 2020 și 2022.
Cea mai importantă decizie luată de ministrul Ligia Deca în 2023 a fost adăugarea unui număr de 3.400 de locuri la profilul teoretic, inițial eliminate, în 2022, în urma deciziilor greșite ale Inspectoratelor Școlare. Situația s-ar putea repeta și anul acesta.
După prima etapă a admiterii la liceu au obținut locuri 111.128 de elevi, reprezentând 98,56% din totalul de 112.747 care au completat opțiunile pentru admiterea în învățământul liceal, înregistrându-se o creștere semnificativă, de peste 21.000 de elevi repartizați anul acesta, față de etapele din ultimii trei ani - 110.035 de elevi în anul 2022, respectiv 89.983 de elevi în anul 2021.
În analiza opțiunilor elevilor se poate remarca faptul că foarte puțini își doresc să ajungă la școala profesională, mulți preferând să rămână în a doua etapă a admiterii sau să meargă la un liceu privat decât să completeze școala profesională ca opțiune. Astfel s-a ajuns, în 2023, la situația în care doar 25.416 elevi au ocupat locurile de la școlile profesionale, rămânând libere 18.650, după ce au completat opțiuni pentru acest tip de învățământ puțin peste 20% dintre absolvenții clasei a VIII-a. La licee au rămas neocupate doar 7.727 de locuri din totalul de 134.000. Au completat opțiunile pentru această formă de învățământ peste 83% dintre absolvenții clasei a VIII-a.
Elevii care rămân nerepartizați la liceu în prima etapă a admiterii pot candida pe locurile care rămân libere la licee. Dacă nici așa nu se obține un loc bun, se poate solicita transferul la altă unitate de învățământ, după primul semestru.
Cum se poate face transferul
Conform legii, elevii au dreptul să se transfere de la o unitate de învăţământ la alta, de la o filieră la alta, de la un profil la altul, de la o specializare la alta, de la o formă de învăţământ la alta, în conformitate cu regulamentul de ordine interioară al unităţilor de învăţământ. Aprobările pentru transfer se dau de consiliile de administraţie ale liceelor.
Elevii din clasa a IX-a se pot transfera numai după primul semestru, dacă media lor de înscriere la liceu este cel puţin egală cu media ultimului intrat la specializarea la care solicită transferul. Transferurile pentru cazuri medicale se aprobă pe baza avizului comisiei medicale judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.
În general, consiliile de administrație ale liceelor care primesc elevi sunt dispuse să accepte transferurile, chiar dacă trebuie să crească numărul de elevi la clasă, pentru că finanțarea se face „per capita”, adică un număr mai mare de elevi înseamnă mai mulți bani pentru bugetul unității de învățământ. Astfel, cei care nu au intrat unde și-au dorit speră să se facă și clase de până la 33 de elevi, acolo unde nu mai sunt locuri disponibile.
În 2023, cei mai mulți elevi nerepartizați au rămas în județul Covasna (8,4%), unde au fost și cele mai puține locuri rămase libere. Procente mari ale elevilor care nu au intrat la liceu au fost și în județele Giurgiu (5,1%), Alba și Brașov (4,1%), dar și în sectorul 5 al Capitalei (4,3%).
