Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Elevii claselor a VIII-a, a XI-a și a XII-a au susținut ieri testul la Limba și Literatura Română pentru simularea examenului de bacalaureat și a evaluării naționale. În timp ce unii profesori spun că ar trebui să scadă dificultatea examenelor, pentru a se obține un grad crescut de promovabilitate, alții consideră că este normal să existe cerințe dificile, pentru că departajarea candidaților la licee și la facultăți se face în funcție de notele obținute la aceste probe. Pe de altă parte, rezultatele examenelor au fost mereu mai mari decât la simulare.
Peste 450.000 de elevi din clasele a VIII-a, a XI-a şi a XII-a au susținut proba la Limba și Literatura Română a simulării examenului de bacalaureat și a testării naționale. Mulți elevi se plâng de faptul că subiectele au fost foarte complicate și nu se așteaptă la rezultate foarte bune. “În mod normal, subiectele trebuie gândite pentru un nivel mediu. Dacă simularea se dă cu subiecte dificile, s-ar putea să-i demoralizeze pe elevi, înainte de examen. Noi susținem diferențierea bacalaureatului, astfel încât să poată promova un număr cât mai mare de absolvanți de liceu, iar cei care sunt mai slab pregătiți să se poată încadra în muncă. Dacă se va schimba legea, în acest sens, se va putea aplica la patru ani de la publicarea în Monitorul Oficial”, spune Simion Hăncescu, președintele FSLI. Până la bacalaureatul diferențiat, însă, elevii sunt nevoiți să se confrunte în continuare cu cerințele actuale.
Lipsa unor cunoștințe de bază
Subiectul al III-lea pe care le-au avut elevii de clasa a XII-a ieri este unul dintre cele mai dificile care s-ar fi putut formula: tema și viziunea despre lume într-un text poetic studiat, aparținând lui Ion Barbu. Un subiect cu o formulare similară - tema și viziunea despre lume, într-un text poetic studiat (la alegere fiind și Ion Barbu) - a ridicat mari probleme elevilor care au susținut examenul de bacalaureat în 2013, când mulți au spus că nu au știut cum trebuie să răspundă cerinței, pentru că nu au studiat această problemă la clasă, din această perspectivă. Mulți spun că nu înțeleg textele și învață pe dinafară comentariile, apoi nu pot extrage detaliile necesare pentru o reforrmulare a subiectelor. Elevii mai spun că în ultimii ani nu mai studiază Filosofie și le este greu să înțeleagă astfel de cerințe. Profesorii explică, însă, că orice elev de clasa a XII-a ar fi putut răspunde la această cerință, chiar dacă este una foarte dificilă. “Este adevărat că nu se face Filosofie, dar Ion Barbu este în materia claselor a XII-a, iar materia ar trebui să fie destul de proaspătă, astfel încât mulți dintre elevi să poată rezolva acest subiect. Poezia se poate interpreta și fără cunoștințe de filosofie. Pe de altă parte, prestația la simulare nu va fi niciodată la fel ca cea de la bacalaureat, pentru că elevii nu se străduiesc foarte mult. Nu sunt neapărat mai grele subiectele decât cele de la bacalaureat, dar este posibil ca unii dintre elevi să nu fi terminat recapitularea. Cu toate acestea, Ion Barbu este cu adevărat o provocare. Poate unul dintre cele mai dificile subiecte care se pot da”, explică profesoara Ruxandra Achim, de la Colegiul Național I.L. Caragiale, din București.
Citește pe Antena3.ro
Se cere cultură generală
Și cerințele pentru redactarea textului argumentativ din testul pentru elevii de calsa a XI-a a fost dificil, din aceeași perspectivă, pentru că s-a bazat pe cultura generală a acestora. La clasa a VIII-a, pastelul pe care elevii l-au avut de analizat este considerat dificil pentru nivelul de înțelegere al majorității elevilor, însă și aici, profesorii consideră că un elev pregătit poate răspunde cerințelor. „Textul din Ion Pillat este destul de dificil, dar li s-a cerut să argumenteze apartenența la genul liric, iar ei pot identifica mărcile genului liric, indiferent de posibilitatea de înțelegere a textului. S-au mai întâlnit cu astfel de situații”, mai spune profesoara. Anul trecut, procentul mediilor peste 5 la simulare s-a situat la 30,58%. În ceea ce privește simularea probelor scrise din cadrul examenului de bacalaureat, rezultatele din 2016 indică o rată de promovare (medie generală peste 6 și note peste 5 la toate probele) de 28,51% la clasa a XI-a, respectiv 38,39% la clasa a XII-a.
Unii profesori susțin necesitatea menținerii unui grad de dificultate ridicat, atât la evaluarea națională, cât și la bacalaureat, pentru că de aceste rezultate depinde fie departajarea candidaților pentru licee, fie admiterea la mai multe facultăți.
Mai puțin motivați pentru simulare
Simularea are ca obiective familiarizarea elevilor cu rigorile evaluărilor pe care le vor susţine la finalul anului școlar, stabilirea nivelului real de pregătire atins în această etapă, precum şi optimizarea pregătirii în vederea obținerii unor rezultate satisfăcătoare, dar notele nu sunt trecute în cataloage, decât la cererea elevilor. Astfel – spun profesorii - se pot explica și rezultatele mai slabe la simulări decât cele de la evaluarea națională sau de la bacalaureat, în ultimii ani, pentru că elevii nu depun aceleași eforturi ca la examene, iar unii dintre ei nu au timp să recapituleze toată materia. Subiectele sunt elaborate de Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, în mod similar cu modelele publicate și sunt proiectate astfel încât tratarea lor să valorifice capacităţile elevilor pe temele prevăzute în programa de examen și parcurse până la această dată.
Lipsa unor cunoștințe de bază și de cultură generală a elevilor diminuează capacitatea acestora de a înțelege subiectele.
Rezultatele vor fi comunicate elevilor în data de 31 martie. În urma analizei rezultatelor, inspectoratele şcolare județene vor lua măsuri de monitorizare şi control, dar şi de remediere a problemelor, acolo unde acest lucru se impune.
