Decizia Curții Constituționale cu privire la interzicerea identității de gen în școli

Curtea Constituțională a declarat neconstituțională Legea pentru modificarea art. 7 din Legea Educației Naționale 1/2011, care interzice referirea la identitatea de gen în școli. 

Actul normativ nu permitea desfășurarea activităților "în vederea răspândirii teoriei sau opiniei identităţii de gen, înţeleasă ca teoria sau opinia că genul este un concept diferit de sexul biologic şi că cele două nu sunt întotdeauna aceleaşi", precum şi a acțiunilor care contravin principiilor prevăzute la art. 3 al Legii 1/2011.

Președintele Klaus Iohannis, cel care a sesizat CCR, susține că această modificare contravine art. 23 din Constituție privitor la libertatea conştiinţei.

"Considerăm că prin legea dedusă controlului de constituţionalitate se impune un stereotip/clişeu în ceea ce priveşte rezultatul cercetării unor anumite teorii/opinii, care trebuie să fie unul şi acelaşi, să se încadreze într-un tipar şi să nu se orienteze într-un anumit sens sau scop, în caz contrar, sancţiunea fiind interzicerea activităţii de răspândire a respectivelor teorii/opinii în mediul specific educaţional. În cazul de faţă, învederăm că soluţia Parlamentului de a impune prin lege ce activităţi, teorii sau opinii şi cu ce scop se pot constitui acestea în activităţi educative care să poată fi desfăşurate în unităţile de învăţământ şi, prin urmare, ce discipline se pot studia în mediul şcolar sau academic contravine libertăţii individuale de conştiinţă întrucât, prin această formă, dispoziţia normativă este de natură să îngrădească libertatea de gândire şi a opiniilor", arată șeful statului.

Totodată, art. 29 alin. (1) şi (2) din Constituţie, prevede libertatea neîngrădită a gândirii şi opiniilor. 

Legea mai contravine şi prevederilor constituţionale referitoare la principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii, la asigurarea accesului la învăţătură, şi cu privire la protecţia copiilor şi tinerilor.

Președintele consideră că actul normativ încalcă prevederile referitoare la autonomia universitară şi la libertatea de exprimare şi interzicerea cenzurii.

Acesta mai arată că prin aceste modificări "se creează un cadru legislativ confuz, cu reglementări şi condiţionări diferite pentru aceeaşi ipoteză normativă - materia identităţii de gen, ceea ce afectează claritatea şi predictibilitatea legii".