Toamnă. Agitație de septembrie. Forfotă la rechizite și la flori. Dealerii de droguri pregătesc și ei marfă proaspătă pentru noul an școlar. Perioada vacanței îi lasă fără o sursă sigură de venit: banii de buzunar pe care-i dau părinții copiilor se duc în mare măsură și pe țigările cu iarbă vândute la poarta liceului sau mai rău, la poarta școlii de cartier. Consumul de droguri de pe băncile școlii a ajuns să fie o realitate în România dar autoritățile nu se grăbesc să abordeze frontal această problemă.
„Cu discuții și mese rotunde, nu se va rezolva niciodată problema drogurilor. Dacă stăm toți în ședințe, n-are cine să mai stea în stradă, să aibă grijă de copii”, avertizează președintele Asociației Naționale a Taților din România, Costin Jugurică. Asociația se chinuie de 7 ani să găsească sprijin de la stat pentru implementarea unui proiect de monitorizare a copiilor consumatori de droguri, care are ca scop îndepărtarea lor de mediile toxice și îndrumarea către preocupări care să-i facă să uite de droguri.
Culmea ironiei, în drum spre sediul Asociației Taților, am găsit un loc unde se vând semințe de cannabis frumos ambalate și sute de accesorii pentru fumat. Afacerea este semnalizată cu o firmă colorată pe care tronează o frunză de marijuana iar de curând afacerea s-a și extins, semn că nu duce lipsă de clienți. S-a deschis un al doilea magazin cu același nume, la vreo șase uși distanță, printre farmacii de tot soiul. Totul, pe un bulevard cunoscut al capitalei, vizavi de o biserică la fel de cunoscută. Consumul de cannabis și cultivarea cannabisului sunt interzise în România dar semințele de cannabis pot fi comercializate sub formă de suveniruri pentru colecționari sau pentru pasionații de botanică.
Proiect: copiii consumatori, urmăriți și „extrași”
Șeful Asociației Taților spune că a prezentat tuturor partidelor proiectul său de salvare a copiilor care consumă droguri: „Toată lumea a zis că e nemaiponenit, totul până la momentul în care se punea problema să facă ceva. Atunci, uitau complet ce au promis”.
Ce presupune proiectul?
C.J. Este un proiect de monitorizare activă. Conform statutului, noi avem dreptul să facem monitorizări: se urmărește copilul, să vedem ce face, unde se duce, când, cu cine. Și încercam să îl extragem din zonele de distribuire a drogurilor. Am reușit cu destul de mulți, dar nu e atât de simplu să stopezi un fenomen atât de periculos. Părinții care vin la noi să ne ceară ajutorul sunt disperați. Am încercat să-i convingem să își spună povestea, să le fie de ajutor și altor părinți, care ajung să nu-și mai recunoască propriii copii, dar nu au curaj. Nu vor să îi știe mătușa, unchiul, vecinii, colegii de serviciu. Avem contract de confidențialitate cu fiecare părinte care vine spre noi. Nu e ușoară toată munca de investigație, să stai să urmărești copilul peste tot unde se duce, fără să te bagi, fără să intervii, căci nu avem atribuții de genul acesta. Toate inițiativele pe care le avem sunt cu acordul scris al părinților. La solicitarea părintelui și cu acordul scris.
De câți bani ar fi nevoie?
C.J. Am propus un proiect care ajungea până la 2 milioane de lei pentru un sector. A fost și pe site-ul primăriei sectorului 6 pus în discuție, pe vremea când era primar Mănescu. Nu s-a concretizat. Ne-au plecat foarte mulți investigatori foarte buni pentru că nu avem bani. Ar fi cu totul altceva dacă am începe un asemenea proiect în parteneriat cu o entitate de stat care să își asume și răspunderea pentru ceea ce se întâmplă mai departe. Consumul de droguri nu se poate eradica într-un an sau doi, deja e utopie să crezi că va reuși cineva să stopeze acest fenomen. Agenția Națională Antidrog se ocupă de statistici. Directorul de la ANA ar trebui să îi ia și să îi bage în dubă, sunt toți polițiști acolo. Directrorul ANA e chestor. Dacă stăm toți în ședințe, în stradă n-o să mai stea nimeni. Toți vor să sprijine proiectul de monitorizare a copilulului consumator de droguri dar nimeni nu se ține de cuvânt. De 7 ani, ne chinuim să convingem autoritățile să recunoască că nu sunt capabile să facă mai mult. Nu am auzit să vina nimeni in parlament cu o inițiativă legislaiva serioasă pe această problemă.
În ce parcuri sunt seringi?
C.J. Sunt seringi în toate parcurile din București. Dar sunt parcuri care sunt mai vizitate de cei de la curățenie și parcuri mai … uitate. Un mare focar de seringi și un loc unde se adună foarte mulți tineri care consumă droguri este în Parcul IOR, în zona care nu mai e a primăriei. O zonă retrocedată, care nu e patrulată nici de poliția locală, nici de măturători. Dar nu vorbesc numai de zonele mai puțin umblate, ci și de parcuri inclusiv din centrul orașului. Nu dau nume, că nu vreau să pară că am ceva cu cineva anume.
Statistica struțului
Ultimul Raport al Agentiei Naționale Antidrog (ANA) arată că în România se înregistrează creștere pentru toate cele trei tipuri de consum (fumat, prizat, injectat) și „revigorarea interesului pentru noile substanțe psihoactive”. Canabisul continuă să fie cel mai consumat drog în România. Consumul de cannabis e la cele mai mici cote din Europa dar nu pentru că s-ar droga românii mai puțin decât alți europeni, ci pentru că la noi nu există o raportare adecvată și o monitorizare clară. O recunosc și autorii raportului. După canabis, pe locul doi în topul consumului se află noile substanțe psihoactive, apoi cocaina, LSD, ecstasy, cipuercile halucinogene, heroina, amfetaminele și ketamina.
La capitolul “Consecințe ale consumului de droguri”, ultimul raport ANA, cel din 2017, menționează 19 decese asociate în mod direct consumului de droguri și alte 12 cazuri de decese indirect asociate, plus 3060 de cazuri de urgențe medicale cauzate de consum de stupefiante. Pacienții consumaseră un singur drog sau mai multe, combinate.
În privința fumatului, consumul experimental se situează la 62%, în vreme ce consumul recent și actual înregistrează cele mai ridicate valori din 2004, de când se aplică studiul folosit de Agenția Naționala Antidrog.
40% dintre românii cu vârste cuprinse între 15 și 64 ani recunosc că au fumat în ultimul an sau în ultimele 30 zile.
Am făcut demers către toate ministerele, să răspundă public câți copii mor anual din cauza drogurilor. Miniștrii de la Interne, Sănătate, Educație și Muncă ar trebui să se implice. Ministerul Educației spune că nu are evidența, Ministerul Sănătății susține că de fapt nu mor din cauza drogurilor, mor de infarct, de altceva. Nu vrea să spună nimeni, niciodată adevărul. Agenția Națională Antidrog doar împarte fluturași, aruncă banii degeaba. Sunt pline parcurile de seringi și nu pare să intereseze pe nimeni, să ia măsuri.
Costin Jugurică, președintele Asociației Naționale a Taților din România
„Probabil că cineva în parlament lucrează să devenim o Olandă și noi”, spune președintele Asociației Taților