Ce facultăţi de stat sunt în pericol să se închidă

Cu un deficit de aproape 31.000 de absolvenți de liceu față de anii trecuti, universitățile din România sunt în pericol de a-și pierde o mare parte din finanțare și de a-și închide unele facultăți sau secții care sunt ocolite de studenți. Universitățile care nu au probleme sunt cele de stat care și-au gestionat bine repartizarea locurilor, dar și cele particulare, care s-au adaptat la nevoile pieței forței de muncă și ale studenților.

Multe locuri rămân neocupate, în fiecare an, la facultățile de stat, deși sunt fără taxă. Universitățile sunt obligate să raporteze până la 1 octombrie numărul de locuri rămase neocupate, însă acest lucru nici măcar nu se mai întâmplă în ultimii ani, după ce s-a constatat că foarte multe locuri bugetate au rămas fără căutare în fiecare an. Rectorii fac cereri pentru transformarea acestor locuri de la ciclul I de licență în locuri pentru masterate, astfel încât să poată fi ocupate, dar nu le mai raportează la timp, astfel încât să se poată vedea unde ar trebui să se facă reduceri. Finanțarea per capita – adică în funcție de numărul de studenți – provoacă pagube semnificative universităților de stat, care primesc bani mai puțini dacă nu reușesc să ocupe locurile aprobate de ARACIS. „Este o mare problemă în continuare și sunt mulți rectori care doresc transformarea locurilor rămase neocupate în locuri la master. La 1 octombrie, universitățile sunt obligate să raporteze situația, însă mulți nu fac acest lucru. Ca trend general, situația nu este bună în sistemul universitar. Mai grav este faptul că nu cunoaște nimeni această situație a locurilor la licență rămase neocupate, nici măcar Ministerul Educației”, spune Sorin Câmpeanu, fost ministru al Educației, președintele Consiliului Național al Rectorilor.

Mai puține locuri, mai puțini bani

Anul acesta, ARACIS a aprobat 62.000 de locuri bugetate pentru anul universitar 2016-2017, cu 400 mai puține decât în ultimii patru ani, tocmai pentru că s-a constatat că multe rămân neocupate. România are o Strategie Națională de Dezvoltare, care, printre altele, identifică anumite domenii strategice în care statul ar trebui să investească. Această investiție se referă inclusiv la bugetarea studiilor universitare, însă legislația este atât de proastă, încât strategia nu poate fi aplicată în niciun fel, din cauza autonomiei universităților. O universitate care are toate domeniile de studiu preferă, dacă primește 1.000 de locuri, să le distribuie pe cele mai multe către cele mai scumpe specializări, ca să încaseze mai mulți bani, pentru că se confruntă cu dificultăți financiare. În unele cazuri se suprapune oferta cu cererea, dar, dacă Guvernul suplimentează cifra de locuri bugetate, cum s-a întâmplat în 2015, Ministerul Educației nu le poate impune universităților să distribuie acele locuri pentru domeniile strategice de dezvoltare a României, deși ar trebui să facă asta, conform strategiei. Cei mai mulți rectori nu se raportează la strategia națională, ci la puterea pe care le-o conferă autonomia universitară. Astfel se explică de ce au rămas uneori sute de locuri neocupate, la licență, deși erau bugetate.

„Particularele” își gestionează bine situația

Într-un an cu deficit atât de mare de candidați, universitățile particulare ar fi trebuit să fie primele și cel mai grav afectate, însă unele au reușit să găsească soluții pentru a-și completa numărul de locuri: noi facilități pentru studenți, posibilități de angajare chiar din timpul studiilor sau imediat după absolvire, laboratoare moderne, taxe la jumătate față de cele de la aceleași facultăți din universitățile de stat, reduceri substanțiale de taxe sau chiar burse de studiu. „Noi am reușit să mentinem practic constant gradul de ocupare a locurilor în ultimii ani. Avem facultăți, precum Automatica sau Informatica, unde circa 90% dintre studenți sunt angajați încă din timpul studiilor, iar altele se pot lăuda cu performanțe deosebite ale absolvenților, cum ar fi Facultatea de Jurnalism sau cea de Arte. Și anul cesta s-au ocupat deja  aproape toate locurile”, explică Sever Spânulescu, rectorul universității Hyperion din Bucuresti. Și Universitatea Româno-Americană a reușit să ocupe aproape 80% din locuri anul acesta, chiar dacă are printre cele mai mari taxe, dar și dotări foarte performante și burse de studiu. 

Coeficienți de finanțare

Finanțarea este acum de 2.400 de lei pe an pentru un student care primește un coeficient de finanțare 1, în domeniile socio-umane. „În inginerie, coeficientul de finanțare este 1,75, ceea ce înseamnă că, dacă ne raportăm la 2.400 de lei pentru un student la Filologie, în același an, pentru un student de la inginerie finanțarea va fi de 2.400 x 1,75. Se merge pe ideea că în inginerie este nevoie de laboratoare, de consumabile, de substanțe, care necesită costuri suplimentare”, explică Sorin Câmpeanu.

Ministerul Educaţiei a aprobat, în ultimii patru ani, 62.400 de locuri bugetate la licenţă pentru universităţile de stat pentru fiecare an universitar. Au fost scoase la concurs circa 280.000 de locuri, atât la buget, cât și cu taxă, la facultățile de stat și particulare, dar s-au ocupat aproximativ 200.000 anual. Anul acesta sunt cu 400 de locuri bugetate mai puțin la ciclul I de licență, dar au fost 95.252 absolvenți de bacalaureat, față de  126.206 anul trecut.