Învăţământul universitar dual: studenţii ies din amfiteatre şi merg la muncă

Câteva ramuri importante ale economiei, precum Comerţul, Turismul, sistemul bancar, Construcţiile sau chiar domeniul IT se confruntă cu deficitul de personal calificat. Tinerii absolvenţi care s-ar putea angaja imediat după ce termină studiile sunt în continuare foarte slab pregătiţi pentru munca efectivă, din cauza necorelării dintre şcoală şi practică. Un nou sistem, cel de învăţământ dual universitar, ar putea rezolva ambele probleme, şi pe cea a pregătirii practice a studenţilor, dar şi pe cea a forţei de muncă. Fiind considerat o necesitate, învăţământul universitar dual va fi introdus în viitoarea Legea a Educaţiei.

Sistemul de învăţământ universitar dual ar presupune o pregătire bazată pe practică, din care să profite, în egală măsură, studenţii, companiile care îi angajează, universităţile şi statul. Chiar dacă statul ar urma să fie cel care subvenţionează aceste programe – aşa cum deocamdată doar s-a propus –, câştigul ar fi pe termen lung, pentru că soluţia învăţământului universitar dual ar rezolva în primul rând marea problemă a păstrării forţei de muncă în România, diminuând, poate până la anulare, migraţia tinerilor spre ţările din Europa de Vest. Kaufland România a comandat un studiu, realizat de specialiştii de la ASE Bucureşti, pentru a stabili cât de benefică ar fi o astfel de abordare, în viitor, mai ales pentru angajatorii care ar putea să-şi formeze angajaţii încă de pe băncile şcolii, din timpul facultăţii. INTACT Professional Debates a organizat, ieri, o dezbatere pe această temă, cu titlul „Criza forţei de muncă. Corelarea sistemului de învăţământ universitar cu piaţa muncii”, pornind de la studiul realizat de ASE. Concluziile dezbaterii sunt favorabile introducerii învăţământului universitar dual, care ar putea să împartă cei trei ani de studii ai programului de licenţă.

Ministrul Finanţelor susţine iniţiativa

Programele de studii de acest fel, care deja au fost implementate, în ultimii ani, au fost suportate din punct de vedere financiar de companiile private beneficiare – la Politehnica Bucureşti sau ASE Bucureşti -, însă Orlando Teodorovici, ministrul Finanţelor Publice, a declarat, în cadrul dezbaterii, că statul ar putea finanţa integral astfel de programe, cu ajutorul fondurilor europene sau chiar de la bugetul statului, prin diverse programe, astfel încât să încurajeze atât mediul de afaceri, cât şi pe tinerii care astfel ar rămâne să muncească în România. „Din punctul nostru de vedere, oferim tot sprijinul pentru orice ar putea menţine forţa de muncă în România. Dacă o companie este interesată de a prelua studenţii de la o universitate, acea companie ar trebui să încheie un contract ferm cu universitatea, iar studenţii să poAtă lucra efectiv pentru companie. În acest fel, câştigă şi studentul, care efectiv lucrează în companie, şi firma, care se degrevează de o parte din forţa de muncă pe care trebuie să o susţină, statul ar putea plăti costurile de salarizare pentru aceşti angajaţi studenţi, iar astfel firma se poate degreva de costurile cu salariile, iar studentul poate obţine şi vechime în muncă, în perioada respectivă. Astfel, compania îşi rezolvă problema cu forţa de muncă, iar studenţii capătă experienţa aceea care li se cere la angajare şi pe care nu o au în urma perioadelor simple de practică”, a explicat ministrul Finanţelor, în cadrul dezbaterii. Pentru a face posibile aceste programe de studiu, va fi nevoie şi de câteva modificări la Codul Fiscal, pe care ministrul Teodorovici a declarat că le va susţine, dacă vor fi benefice stopării migraţiei românilor către pieţele externe.

Programe deja implementate cu succes

Şi ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a declarat că cea mai importantă problemă este stoparea migraţiei forţei de muncă, iar un astfel de sistem de educaţie ar putea fi o soluţie pentru a rezolva această problemă. „Sunt preocupată de modul în care am putea opri migraţia. Dacă noi avem astăzi circa patru milioane de români care muncesc în străinătate, este normal să le simţim lipsa pe piaţa forţei de muncă. Acest fenomen, coroborat cu abandonul şcolar, reduce substanţial numărul de specialişti pentru piaţa forţei de muncă din România”, a precizat ministrul Educaţiei, în cadrul aceleiaşi dezbateri. De altfel, Universitatea Politehnica din Bucureşti, al cărei rector a fost mult timp Ecaterina Andronescu, este în topul celor care au aplicat deja acest sistem, prin contractele încheiate în ultimii cinci ani cu mai multe companii interesate de a prelua studenţi, masteranzi şi doctoranzi. Unele masterate sunt făcute în colaborare cu anumite companii care contribuie financiar la realizarea programului postuniversitar, dar îşi aduc şi specialiştii care-i pregătesc pe masteranzi, punându-le la dispoziţie spaţiul de practică în companie. Sunt proiecte foarte valoroase care au fost realizate în acest tip de parteneriat, în ultimii ani, iar pentru multe dintre acestea s-au încheiat contracte de confidenţialitate, fiind vorba despre invenţii şi inovaţii, realizarea unor prototipuri şi tehnologie de ultimă generaţie, în mai multe domenii de activitate. Şi ASE Bucureşti a avut, în ultimii ani, astfel de parteneriate foarte importante, iar multe dintre companiile private şi dintre instituţiile statului sunt interesate de astfel de colaborări în care să angajeze direct studenţii şi masteranzii universităţii.

Cum funcţionează sistemul universitar dual

Acest sistem funcţionează deja în Germania şi în alte ţări europene, şi presupune transformarea a cel puţin un an de studiu universitar în practică la o companie. Mai bine zis, transformarea studiului în muncă efectivă, la compania repectivă, dar în cadrul unui program universitar. Pentru a face posibil acest nou tip de studiu universitar în România, trebuie să se găsească o posibilitate de a adapta curricula, dar şi sursele de finanţare necesare. “Curricula ar trebui să fie comună, universitatea poate face curricula, ţinând cont de nevoile companiei”, a explicat Simona Chirică, lector universitar doctor la ASE Bucureşti. Cele mai grave probleme sunt în Turism şi în Construcţii, unde angajatorii se plâng de mai mulţi ani că nu au pe cine să angajeze.

Ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, a decalarat că sunt disponibile fonduri de peste 50 de milioane de euro pentru finanţarea unor astfel de programe de învăţământ dual.

Din studiul comandat de Kaufland România şi realizat de ASE Bucureşti reiese că elevii care ar merge spre învăţământul universitar dual resping şi nu consideră necesară pregătirea care dezvoltă gândirea critică şi creativitatea, în timp ce îmbrăţişează ideea încadrării imediate pe piaţa forţei de muncă şi de a putea obţine salarii mari. Acestea sunt tocmai principiile de bază ale sistemului universitar dual care va forma în primul rând executanţi, de care are nevoie imediată piaţa.