Revoluția colorată pentru demiterea lui Sorin Cîmpeanu

Se cere demiterea ministrului, pentru cele două proiecte de lege care ar separa învățământul preuniversitar de cel superior. Principala acuzație care i se aduce este încurajarea plagiatorilor. Revoluționarii contrazic principiile de Drept care spun că o persoană este considerată vinovată doar după decizia unei instanțe de judecată, susținând că plagiatorii sunt mult mai mulți decât cei care ajung în fața instanței să-și apere cauza, iar ministrul vrea să-i amnistieze pentru plagiat (chiar și nedovedit)

Cele două proiecte de lege ale Educației, care au fost în dezbatere publică până pe 24 august, au stârnit furia multor români, iar petițiile lansate în aceste zile au strâns un număr mare de semnături, în câteva ore. Cea mai recentă petiție este pentru demiterea ministrului Sorin Cîmpeanu și retragerea celor două proiecte de lege. Ministrul Educației a răspuns tuturor acuzațiilor care i se aduc prin două principii ale democrației și ale justiției: cei mai mulți profesori universitari (peste 99%) nu și-a exprimat nemulțumirea în legătură cu legea care va reglementa domeniul universitar, iar plagiatul poate fi stabilit doar de o instanță de judecată, nu doar de acuzațiile care se aduc, astfel încât rezultă că în România avem doar un plagiator la 5.000 de teze, conform cadrului legal.

Furia populară împotriva ministrului și a celor două legi nu a fost atât de mare nici în 2011, când fostul ministru al Educației Daniel Funeriu a scris-o singur, iar Guvernul Boc și-a asumat răspunderea pentru implementarea ei, fără niciun fel de dialog social, fără măcar o zi de dezbatere publică. Totuși, contestatarii lui Cîmpeanu și ai legilor lui spun că dezbaterea actuală, care a durat de pe 23 iulie până pe 24 august, ar trebui să se prelungească, pentru că a fost prea scurtă și pusă exact în perioada concediilor. 

Nicio legătură cu legislația românească

Cei care au lansat petițiile împotriva celor două legi și a ministrului spun că nu s-a discutat cu toți nemulțumiții și a fost doar „o mascaradă”, nu o dezbatere reală, iar la discuții au fost primiți doar unii, aleși de ministru. În România avem și o Lege a dialogului social care exact asta spune: la dezbateri vin reprezentanții societății civile, iar aceasta este definită prin cadrul legal ca suma asociațiilor reprezentative la nivel de ramură, nicidecum toate ONG-urile, din toate domeniile.

De altfel, între cei 100 de intelectuali români care au semnat prima petiție împotriva legilor lui Cîmpeanu se remarcă Grupul pentru Dialog Social și toți colaboratorii acestui ONG celebru, iar pe listă sunt foarte mulți intelectuali pictori, scriitori, actori și regizori, medici, dar destul de puțini profesori universitari, deși legislația este despre învățământul superior. 

Ca răspuns la acuzații, ministrul Cîmpeanu a declarat că nu poate prelungi dezbaterile doar pentru că aceasta este dorința unui „grup de interese”, deoarece majoritatea celor vizați de aceste modificări legislative are altă opinie, menționând că majoritatea la care se referă înseamnă peste 99%. 

Atacurile foștilor miniștri

Declarația a stârnit și mai tare furia celor care-i cer demiterea, iar o altă petiție a fost lansată de grupul „Declic”, strângând peste 15.000 de semnături într-o singură zi, în acest weekend. Fostul ministru al Educației Remus Pricopie rectorul SNSPA, îl acuză pe Cîmpeanu că nu are educația elementară, adică „cei șapte ani de acasă”, drept pentru care nu ar trebui să se ocupe de acest domeniu și să facă legi. „Poți să vorbeşti despre educație fără să ai „educația” bunului simț? Impolitețea, șmecheria, falsificarea adevărului, deturnarea atenției către false probleme – acestea sunt instrumentele folosite de actualul ministru al educației în timpul «dezbaterilor» pe marginea legilor «României Educate». După ce jignești în linie pe oricine îndrăzneşte să te contrazică – profesori, elevi, studenți, părinți, foşti miniştri ai educației, jurnaliști, reprezentanți ai societății civile, academicieni etc. – este nerealist să crezi că poți să mergi mai departe cu respectivele proiecte de legi. Sper că PNL va realiza că acest pachet legislativ, care trebuie să reflecte «educația», este compromis zi de zi de un ministru lipsit de o educație elementară: cei şapte ani de acasă”, este declarația „de război” a lui Pricopie împotriva lui Sorin Cîmpeanu. 

Campania semnată de „Uniți pentru Educație” de pe platforma Declic solicită președintelui Iohannis să îl demită pe ministrul Educației și să retragă proiectele Legii Educației. Demersul este susținut printr-o petiție care se răspândește rapid în mediul online. Potrivit petiției, „proiectele sunt un nou impuls dat celor două mari industrii lucrative din România: industria meditațiilor și industria plagiatelor”. 

Un alt atac a venit din partea decanului Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din București, Cristian Preda, care a scris pe pagina sa de Facebook despre teza de doctorat a ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, contestându-i acestuia dreptul de a conduce Educația din România cu o „teză despre zoaie”. „Teza de doctorat a lui Sorin Cîmpeanu se numește «Cercetări privind posibilitatea irigării cu apă uzată provenită din complexele avicole şi de creşterea suinelor în condiţii de protecție a mediului ambiant şi stabilirea soluțiilor de proiectare a amenajărilor de irigaţii apă uzată». Într-un limbaj mai simplu, dom’ ministru a studiat dacă se pot iriga câmpurile cu apa rezultată din fermele de pui sau de porci”, a explicat acesta. 

Principala nemulțumire a protestatarilor

Plagiatul și acuzațiile de „amnistiere a plagiatorilor” reprezintă nemulțumirea celor care-l atacă pe ministrul Cîmpeanu. Noua legislație ar da dreptul doar instanțelor de judecată să acuze pe cineva de plagiat, iar acest lucru i-a enervat pe cei care și-ar pierde astfel obiectul de activitate, în lupta cu plagiatorii. De fapt, principala problemă este că pe lângă similitudinile pe care le generează Inteligența Artificială, prin softul antiplagiat folosit de CNATDCU, ar trebui să se și citească „in integrum” tezele cu acuzații de plagiat, ceea ce CNATDCU a refuzat, încă de anul trecut. S-a descoperit că orice text care nu corespunde din punctul de vedere al metodei de citare identificate de soft va fi considerat plagiat. Astfel, dacă într-o teză s-a folosit sistemul de citare Chicago, în soft vor fi considerate plagiat toate citatele corecte, inclusiv notele de subsol și referințele bibliografice. Astfel, o reanalizare a textelor, după rezultatul generat de soft este absolut necesară. 

În plus, desființarea CNATDCU este cerută de foarte mulți profesori universitari, în ciuda faptului că semnatarii petițiilor împotriva lui Sorin Cîmpeanu vor altceva. Nici măcar profesorii care sunt membri în comisiile CNATDCU nu mai doresc această structură din anii ’50, unică în lume. „Ca membru de comisie primeam 100 de lei și trebuia să-mi dau cu părerea, dar cel mai mare stres era să nu greșim. Am avut la un moment dat un caz de acuzație de plagiat și l-am căutat pe cel acuzat. Am descoperit că era în închisoare, în America. Mie mi s-a cerut să verific gradul de noutate al tezei lui, din 2015, dar de unde să știu eu care era gradul de noutate la acea vreme, într-un domeniu la care nu mă pricep? Mulți dorim desființarea acestei structuri”, spune un profesor universitar. Deși Ministerul Educației a adus dovezi clare care arată că acest sistem este preluat exact de la bolșevici, din „epoca de tristă amintire”, exact această sintagmă apare în textele protestatarilor care nu doresc desființarea CNATDCU, fiind încă un paradox, pe lângă faptul că tot ei cer democrație fără respectarea cadrului legislativ, mai ales în privința acuzațiilor fără hotărâre judecătorească prealabilă. 

Textul petiției Declic

„Noi, semnatarii acestei scrisori, îi solicităm președintelui României, domnul Klaus Iohannis, autorul moral al proiectului «România Educată», demiterea de urgență a ministrului Educației, domnul Sorin Cîmpeanu, precum și retragerea proiectelor legislative propuse de Ministerul Educației. Credem că este de datoria șefului statului român, ca mediator și apărător al interesului superior al cetățenilor, să se implice direct pentru înlăturarea acestei figuri toxice din Guvernul României, care mimează o reformă în domeniul învățământului pentru a proteja politic noua oligarhie creată în jurul școlilor și universităților românești, care își vede acum puse la adăpost legal afacerile, fraudele și plagiatele. 

Retragerea acestor proiecte de lege trebuie să se întâmple de îndată, pentru că ele conțin o serie de prevederi grave, de natură să întoarcă sistemul românesc de învățământ în vremuri de tristă amintire. Dacă vor fi adoptate și aplicate, aceste proiecte de legi vor fi o sursă importantă de inegalități, de discriminare și de suferință în societate, pentru că ele nu sunt animate de interesul superior al copilului și de preocuparea pentru crearea unei societăți mai drepte și mai echitabile. Dimpotrivă, în numele unei fantasmatice «excelențe», ele încurajează ruperea sistemului școlar între cei privilegiați și restul societății, condamnată la sărăcie și excluziune. 

Proiectele de lege sunt un nou impuls dat celor două mari industrii lucrative din România: industria meditațiilor și industria plagiatelor. Este acesta spiritul «României educate», domnule președinte Iohannis? Credem că legile trebuie retrase de urgență și refăcute de o echipă cu legitimitate publică sporită, condusă de un ministru competent și integru profesional, care să poată coopera cu succes cu specialiștii din țară și din diaspora în domeniul științelor educației. Prin tot ce a făcut, ministrul Sorin Cîmpeanu și-a pierdut orice autoritate și credibilitate necesare pentru a motiva oamenii din sistemul de învățământ să se angajeze într-un proces amplu de reformă. Acesta nu s-a preocupat de pregătirea anului școlar, de furnizarea de manuale, de asigurarea siguranței în școli, de ajutorarea celor mai săraci dintre copiii României, a gestionat catastrofal școala românească în pandemie, a acceptat cel mai mic buget din istoria postdecembristă a României pentru Educație și și-a bătut joc de profesori, atât prin refuzul de a îndeplini creșterile salariale promise, cât și în cadrul așa-ziselor dezbateri pe marginea proiectelor de lege”.

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat că toate procedurile legale au fost respectate, pe durata dezbaterii publice pentru noile legi ale Educației, fiind și prima oară când perioada a fost atât de lungă și au avut loc peste 50 de consultări cu reprezentanții profesorilor, elevilor, studenților, sindicatelor etc.