x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Educatie Tăierile bugetare afectează securitatea națională

Tăierile bugetare afectează securitatea națională

de Diana Scarlat    |    26 Feb 2026   •   00:05
Tăierile bugetare afectează securitatea națională
Sursa foto: Victor Stroe/Studenții susțin că economia la buget e nesemnificativă, în timp ce pierderile sunt foarte mari și pe termen lung

Președintele României este chemat în ajutorul angajaților din educație și al studenților lăsați fără burse și fără alte privilegii.

Federațiile sindicale din educație au protestat încă o dată, ieri, alături de organizațiile studenților, la Palatul Cotroceni, cerându-i președintelui Nicușor Dan să-și respecte promisiunile pe care le-a făcut în campania electorală.

Printr-o scrisoare adresată președintelui, profesorii i-au amintit că una dintre promisiunile lui electorale a fost formulată clar și fără echivoc: „profesori motivați cu salarii decente şi educație de calitate”, dar primele măsuri de austeritate adoptate imediat după instalarea guvernului numit de acesta au vizat chiar educația și profesorii, exact unul dintre domeniile pe care le-a declarat prioritare și esențiale pentru viitorul democratic și european al României, dar și probleme de securitate națională. Dezastru este și în sistemul de apărare și în administrație. Sindicatele și organizațiile studenților arată, prin calcule, că economia la buget e nesemnificativă, în timp ce pierderile sunt foarte mari și pe termen lung.

Strategia națională de apărare a țării pentru perioada 2025-2030 include educația. Cu toate acestea, tăierile bugetare au creat haos în sistem, mii de profesori au rămas fără catedre sau au demisionat, iar studenții sunt descurajați să mai facă  studii universitare, după ce li s-au luat bursele și alte ajutoare financiare acordate de stat.

Federația Națională Sindicală „ALMA MATER”, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET”, în numele celor peste 300.000 de angajați din învățământ şi din cercetare ale căror drepturi și interese le reprezintă, au apelat la președintele României, care are rol de mediator între puterile statului, pentru a opri dezastrul din educație.

Sindicatele i-au transmis președintelui Nicușor Dan și o scrisoare prin care-i amintesc de existența unui document oficial al Administrației Prezidențiale, adoptat în noiembrie 2025, care definește securitatea națională într-un sens cuprinzător, incluzând explicit dimensiunea „educațională, culturală, de sănătate, socială și demografică” printre domeniile esențiale pentru reziliența și securitatea statului. 

„Educația este, așadar, recunoscută oficial ca parte a securității naționale. În acest context, măsurile de reducere a finanțării educației și cercetării contrazic atât angajamentele electorale asumate, cât și orientările strategice stabilite prin documentele oficiale ale Administrației Prezidențiale. Subfinanțarea cronică nu este doar o problemă bugetară, ci devine o vulnerabilitate la adresa siguranței statului român”, au explicat sindicatele din Educație, la protestul organizat ieri la Palatul Cotroceni.

Măsurile Guvernului „par a fi desprinse dintr-un manual de garantare a subdezvoltării, nu dintr-o strategie coerentă de modernizare și de consolidare a unei societăți bazate pe cunoaștere", spun protestatarii.

Așa-zisa reformă încalcă legislația în domeniu

Sindicaliștii au mers la președintele Nicușor Dan cu argumente solide pentru a cere revenirea sistemului de educație la situația anterioară măsurilor de austeritate.

Protestatarii subliniază că măsurile deja adoptate, precum și cele anunțate anulează o parte consistentă din munca şi din investițiile realizate în educație și cercetare în ultimii ani și transmit un mesaj periculos de indiferență, de neputință și lipsă de viziune strategică. De asemenea, există riscul real de a se inversa tendinţa de creștere treptată a finanțării, care a caracterizat guvernările precedente, ajungându-se pentru prima dată după mulți ani la primul buget al educației aflat în vizibilă scădere, raportat la anul anterior.

„România se află, conform statisticilor Eurostat, pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește finanțarea educației și a cercetării. Legea educației naționale nr. 1/2011 prevedea alocarea a minimum 6% din PIB pentru educație, prevedere care nu a fost niciodată respectată", arată cele trei federații.

Austeritatea lui Bolojan încalcă flagrant toate principiile care stau la baza legislației din acest domeniu - Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și Legea învățământului superior nr. 199/2023. Prin aceste legi s-a modificat mecanismul de raportare a finanțării educației, astfel încât acest domeniu să primească minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat, tocmai pentru că se consideră că educația are caracter prioritar pentru investiții.

Cercetarea este cea mai dezavantajată, cu o finanțare de minimum 1% din PIB din fonduri publice, dar nici măcar nu a fost atins acest nivel de finanțare, aplicarea legii fiind mereu amânată. 

Sunt puse în pericol domeniile strategice de dezvoltare

Președintele este și el cercetător, ceea ce sindicatele au subliniat, în solicitările pe care i le-au adresat, amintindu-i că fără o investiție consecventă și predictibilă în aceste domenii, nu pot fi dezvoltate segmente industriale și economice cu valoare adăugată ridicată, tocmai acele sectoare care generează inovație, productivitate și prosperitate pe termen lung, cu atât mai importante în contextul actualelor transformări din lanțurile globale de producție și al competiției tehnologice intense.

„În aceste condiții, este profund nedrept și periculos pentru democrație și pentru viitorul european al acestei țări ca educația și cercetarea, două domenii strategice, subfinanțate cronic, să fie transformate în pretinse cauze ale deficitului bugetar. Ne-am fi așteptat, cu atât mai mult, ca dumneavoastră, în calitate de cercetător, să înțelegeți miza strategică a investiției în cunoaștere pentru dezvoltarea economică a unei țări și pentru ieșirea din paradigma «țara muncii ieftine». Fără o finanțare adecvată a educației și a cercetării, România nu poate deveni competitivă internațional, nu poate atrage și menține specialiști performanți și nu poate accesa în mod eficient granturi și programe internaționale de cercetare”, au transmis cele trei federații. 

E nevoie de bani mai mulți, nu mai puțini

Pentru a se putea dezvolta educația și cercetarea și pentru a nu fi codașii Europei,

profesorii cer creșteri salariale semnificative pentru personalul din educație și cercetare, finanțarea consistentă și constantă a activităților didactice și științifice, precum și resurse dedicate atragerii și menținerii tinerilor performanți în sistem. 

De asemenea, solicită asumarea unui calendar public, multianual și ferm al competițiilor de granturi naționale, împreună cu anunțarea transparentă a sumelor disponibile, după modelul altor țări din vecinătate, unde nivelul și continuitatea finanțării reprezintă condiții esențiale pentru performanță și pentru competitivitate. 

„Prin salarii, investiții, achiziții, servicii, chirii și consumul generat de studenți și angajați, universitățile susțin un ecosistem economic extins. Subfinanțarea lor afectează nu doar mediul academic, ci întreaga economie locală și națională”, arată federațiile sindicale din educație

Actuala coaliție de guvernare pune în pericol sectorul educației și cercetării științifice prin promovarea și prin adoptarea unor măsuri financiar-contabile injuste şi nechibzuite, luate fără analize economice de impact și fără consultări publice ori cu organismele abilitate ale statului român.

FNS „ALMA MATER”, FSLI și FSE „SPIRU HARET”

Angajații din administrație amenință Guvernul că vor câștiga în instanță anularea tăierilor bugetare

Federația Națională a Sindicatelor din Administrație a transmis, tot ieri, un avertisment către Guvern, arătând că tăierile făcute în grabă nu fac o mare economie la bugetul statului, dar blochează instituțiile, în detrimentul cetățenilor.

Sindicaliștii vorbesc despre incapacitatea de sinteză, de analiză şi de construcţie legislativă a celor care au dispus tăierile de bugete, acuzând o multitudine de incoerenţe logice şi legislative și inexistenţa unei viziuni de reducere cu adevărat a cheltuielilor statului.

FNSA îl acuză pe premier că „a nesocotit, a sfidat şi a încălcat legi fundamentale”, ignorând avizele și observațiile organelor de specialitate abilitate - CES, Consiliul Legislativ, Ministerul Justiției, Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor, nu doar partenerii sociali.

„Dorim reforma administraţiei şi nu privatizarea acesteia, prin concedierea angajaţilor şi, ulterior, externalizarea serviciilor pe bani mulţi, către firmele de partid! Funcționarii publici și personalul contractual din sectorul de activitate Administraţie publică sunt sacrificați, în numele unei false austerități, de către o clasă politică cinică, ipocrită, care sub pretextul reformei a ales să lovească direct în coloana vertebrală a instituţiilor statului, în oamenii care muncesc onest, în condiţii de subfinanţare, umilinţă sau teroare birocratică”, a transmis FNSA Guvernului. 

Sindicaliștii spun că în timp ce guvernul taie bugete, „anumite entităţi sunt conectate şi vor rămâne conectate la resursele bugetare imense, sinecurile înfloresc, evaluările profesionale au devenit instrumente de epurare politică, se elimină drepturi câştigate legal pentru anumite categorii de personal, iar pentru alte categorii se păstrează”.

Polițiștii, ignorați total de Guvern

Sindicaliștii din MAI au protestat marți, la Palatul Victoria, dar n-au putut să ajungă la negocieri, așa cum e firesc să se întâmple, în urma unui protest, pentru că... nu mai era „program cu publicul”.

Polițiștii au fost opriți să intre în clădirea guvernului chiar de colegii lor din MAI, jandarmii, deși le reprezintă și lor interesele. Nu este prima dată când polițiștii și jandarmii intră în conflict, la protestele de stradă.

Principala nemulțumire a polițiștilor și militarilor este Ordonanța de Urgență privind reforma administrației care prevede că urmează să fie modificată, de către M.A.I. și M.Ap.N., legislația privind pensiile militare. Sindicatele spun că astfel se slăbește capacitatea de apărare a țării, pe termen lung, pentru că mulți vor refuza să mai lucreze în acest domeniu.

Polițiștii din penitenciare îl vor "client" pe Ilie Bolojan

Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) a depus plângere penală împotriva premierului Ilie Bolojan, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută și pedepsită de art. 297 alin. (1) Cod Penal și art. 9 alin. (1) din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială. 

Feferația solicită efectuarea de cercetări, administrarea tuturor probelor necesare și tragerea la răspundere penală a tuturor autorilor, complicilor și instigatorilor, pentru faptele săvârșite în exercitarea funcției publice. 

Federația se va constitui parte civilă, solicitând despăgubiri morale și materiale pentru prejudiciul suferit prin îngrădirea drepturilor legitime.

Plângerea vizează adoptarea, cu rea-credință, a „Proiectului de Ordonanță de urgență a Guvernului privind adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative”, în condițiile în care prim-ministrul a avut cunoștință că Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a elaborat proiectul fără competență legală și constituțională. 

Se încalcă drepturile fundamentale ale omului

FSANP susține că actul normativ afectează în mod direct drepturi fundamentale: dreptul la pensie, dreptul la muncă, dreptul la liberă circulație, dreptul de proprietate, dreptul la protecția persoanelor cu handicap, dreptul la protecția copiilor și dreptul la un nivel de trai decent, precum și instituții fundamentale ale statului.

În plus, proiectul conține dispoziții care interferează cu reglementări privind pensiile militare de stat, cu impact direct asupra polițiștilor de penitenciare. 
FSANP arată că prim-ministrul Ilie Bolojan nu a ținut cont nici de Avizul Consiliului Legislativ nr. 155/24.02.2026, nici de Avizul Consiliului Economic și Social nr. 1396/24.02.2026, și nici de avizele Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și ale Ministerului Finanțelor. 

Guvernul a ignorat avertismentele instituțiilor

Deși au existat avertismente instituționale ale specialiștilor, proiectul a fost promovat și asumat la nivel guvernamental.

În plângerea penală se arată că Ilie Bolojan, în calitate de prim-ministru, a avut cunoștință, dar a ignorat cu premeditare încălcarea limitelor constituționale privind adoptarea ordonanțelor de urgență, inclusiv interdicția de a afecta drepturi și libertăți fundamentale prin OUG, precum și depășirea competențelor legale ale ministerului inițiator, în speță, MDLPA.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

×
Parteneri