23 august - Zi de comemorare a victimelor stalinismului şi nazismului

Ce ironie a sorţii! Fosta zi naţională a României, 23 august, este acum propusă de Parlamentul European drept Zi europeană de comemorare a victimelor stalinismului şi nazismului.

Ce ironie a sorţii! Fosta zi naţională a României, 23 august, este acum propusă de Parlamentul European drept Zi europeană de comemorare a victimelor stalinismului şi nazismului.


IN MEMORIAM. Mai mulţi parlamentari europeni propun proclamarea datei de 23 august drept Ziua europeană a comemorării victimelor stalinismului şi nazismului, pentru a păstra vie memoria victimelor deportărilor în masă şi ale exterminărilor în masă, contribuind în acelaşi timp la consolidarea bazelor democraţiei, precum şi a păcii şi stabilităţii pe continentul european, se arată într-un comunicat al eurodeputatului romîn Corina Creţu, relatează Rompres.


JUSTIFICARE. Autorii propunerii - eurodeputaţii Marianne Mikko (Estonia), Cristopher Beazley (Marea Britanie), Inese Vaidere (Letonia), Zita Gurmai (Ungaria) şi Alexander Alvaro (Germania) - afirmă că Pactul Ribbentrop-Molotov, încheiat între URSS şi Germania la 23 august 1939, a divizat Europa în două sfere de interes, prin intermediul unui protocol adiţional secret şi că practicarea deportărilor în masă, exterminărilor în masă şi sclaviei în contextul actelor de agresiune ale stalinismului şi nazismului intră în categoria crimelor de război şi a crimelor împotriva umanităţii.

SEMNIFICAŢIE.  Ei îşi mai justifică demersul şi prin faptul că semnificaţia şi consecinţele ordinii impuse de regimul sovietic şi ale ocupaţiei sovietice pentru/asupra cetăţenilor statelor postcomuniste sînt prea puţin cunoscute în Europa, iar programul 'Europa pentru cetăţeni', instituit prin Decizia nr. 1904/2006/CE a PE şi a Consiliului Uniunii Europene, a creat acţiunea 'Memorie europeană activă', al cărei scop este prevenirea oricărei repetări a crimelor nazismului şi ale stalinismului.
 
Nu în ultimul rînd, Legislativul european aminteşte că, în baza legislaţiei internaţionale, limitările statutare nu se aplică în cazul crimelor de război şi al crimelor împotriva umanităţii.

Eurodeputaţii i-au încredinţat preşedintelui forului european sarcina de a transmite această propunere, însoţită de numele semnatarilor, parlamentelor statelor membre ale UE.

Corina Creţu a salutat iniţiativa proclamării zilei de 23 August ca Zi Europeană pentru Comemorarea Victimelor Stalinismului şi Nazismului şi a adresat un apel tuturor colegilor săi români din Parlamentul European pentru a susţine propunerea menţionată.  'Consider ca instituirea acestei zile comemorative ar reprezenta un gest reparatoriu la nivel moral închinat milioanelor de victime ale protocoalelor adiţionale secrete prin care Europa a fost împărţită în sfere de influenţă. Cel de-al doilea război mondial, cu atrocităţile sale - agresiuni armate împotriva a numeroase state, crime împotriva umanităţii, deportări în masă şi un bilanţ tragic de pierderi de vieţi omeneşti - a fost consecinţa directă a Pactului Molotov-Ribbentrop', afirmă europarlamentarul român.

România, mai subliniază eurodeputata, a fost una din cele mai afectate ţări, iar urmările înţelegerii nazisto-staliniste 'sînt vii, din păcate, şi astăzi, cînd milioane de români sînt nevoiţi să trăiască în afara graniţelor patriei lor'.  'Pentru noi, românii, 23 August reprezintă - în afară de trecerea din 1944 în tabăra aliată şi de amintirea festivismului comunist - momentul în care s-a decis sacrificarea ţării în funcţie de interesele criminale ale celor două mari puteri dictatoriale ale vremii. Iar faptul că acum există două state româneşti pe harta lumii este urmarea directă a Pactului Molotov-Ribbentrop', se mai arată în comunicatul Corinei Creţu.