Efectul atentatelor de la Madrid i-a facut pe liderii europeni sa stranga randurile, sa renunte la exageratele ambitii si orgolii si sa deblocheze, in consecinta, negocierile privind Constitutia Uniunii Europene.
Uniunea Europeana va avea o Constitutie cel mai tarziu in a doua jumatate a lunii iunie. Asta au promis mai-marii Uniunii, in urma a doua zile de discutii la Bruxelles. Anuntul a fost facut de premierul irlandez, Bertie Ahern, a carui tara detine presedintia prin rotatie a UE. âEuropa a trecut printr-o perioada dificila. Tragedia de la Madrid a demonstrat nevoia de a ajunge la un compromis, pentru binele Europei", a spus Ahern. Pentru premierul irlandez, deblocarea discutiilor privind Constitutia este o mare victorie. Irlanda promisese ca va solutiona, in timpul mandatului sau de jumatate de an, problema viitoarei legii fundamentale a Europei. Proiectul parea aproape mort si ingropat in urma cu trei luni, din cauza catorva puncte asupra carora mai-marii europeni se incapatanau sa nu cada de acord.Dupa succesul obtinut zilele trecute, Bertie Ahern va convoca Conferinta Interguvernamentala, care va duce la bun sfarsit negocierile. Pasul urmator va fi adoptarea actului fundamental, cel mai tarziu la reuniunea din 17-18 iunie.
NEGOCIERI âCU CANTEC". Chiar daca toti cei 25 de membri ai Uniunii s-au aratat dispusi sa ajunga cat mai repede la o pozitie comuna, negocierile finale se anunta dificile. Exista cateva puncte sensibile, printre care componenta viitoarei Comisii Europene si sistemului de votare in Consiliul European. Problema votului a dus, de fapt, la blocarea discutiilor privind proiectul Constitutiei. In contra valului se aflau Spania si Polonia, care nu voiau nici in ruptul capului sa renunte la privilegiile vechiului sistem de votare, care le dadea putere aproape la fel de mare precum cea a Germaniei sau a Frantei. In urma schimbarii de Guvern decisa de alegatorii spanioli, Polonia a ramas fara aliat, asa ca nu are de ales si va cauta sa nu faca opinie separata de restul statelor. Potrivit Constitutiei, votul in Consiliul de ministri va fi valid daca va intruni acceptul a 50% dintre statele Uniunii, a caror populatie sa fie de 60% din totalul cetatenilor comunitari. Este vorba despre sistemul numit âmajoritatea dubla".
SINCRONIZARE. Pentru statele membre ale Uniunii mai exista si cateva probleme ce nu tin direct de bunele lor intentii. Pe de o parte, negocierile propriu-zise cu Spania nu vor putea incepe decat peste o luna, dupa investirea noului cabinet condus de Jos... Luis Rodriguez Zapatero. Mai mult, exista posibilitatea ca actualul Guvern polonez, condus de Leszek Miller, sa piarda puterea. Pe de alta parte, unele tari vor adoptarea Constitutiei inainte de alegerile europene, in timp ce Franta si Marea Britanie nu sunt inca sigure.
âDomnul Terorism" vine din Olanda
Tot de teama ca atacuri precum cele din Spania s-ar putea repeta, oficialii europeni s-au pus de acord si asupra viitorului responsabil cu coordonarea operatiunilor anti-teroriste si de securitate din spatiul comunitar. âDomnul Terorism", cum l-a numit deja presa, va fi olandezul Gijs de Vries, fost secretar de stat in Ministerul de Interne. De Vries nu este singura noutate anuntata zilele acestea la Bruxelles. Spaniolul Joaquin Almunia, secretar general al Partidului Socialist ajuns la putere la Madrid, ar putea deveni viitorul comisar pentru afaceri economice. Actualul detinator al functiei, conationalul sau Pedro Solbes, va parasi Comisia in favoarea mandatului de ministru al Economiei si Finantelor in Guvernul Zapaterro.
Irina Cristea