România a fost prezentată ca stat ostil, potenţial periculos pentru Ucraina, Moldova şi alte ţări vecine, în cadrul unei mese rotunde desfăşurate la Kiev.
Această atitudine aminteşte de retorica antiromânească şi acuzele de imperialism aduse României interbelice de propaganda sovietică în anii premergători celui de-al doilea război mondial. Participanţii la această masă rotundă nu au adus argumente noi, ci doar au interpretat în folosul propriilor afirmaţii unele declaraţii ale politicienilor români de azi.
Dintre participanţi, James George Jatras, directorul adjunct al Institutului American din Ucraina, şi dr Serge Trifkovic, expert sârbo-american în politica Europei de Sud-Est, au declarat, potrivit Agerpres, că preşedintele României, Traian Băsescu, iniţiază o nouă campanie pentru o posibilă anexare a teritoriilor Republicii Moldova şi Ucrainei.
Potrivit lui Trifkovic, citat de agenţia Omega de la Chişinău, "modalitatea în care autorităţile de la Bucureşti au început să formuleze reprezentările culturale, scopurile naţionale şi interesele de stat ale României face această ţară un vecin ostil şi potenţial periculos pentru Ucraina, Moldova şi alte ţări din vecinătate".
Cei doi au mai spus că Bucureştiul nu-şi ascunde dorinţa de a "returna" României teritoriile din Moldova, precum şi teritoriul ucrainean din regiunea Odesa şi din Bucovina, care au fost anexate de URSS în 1940. Ei susţin că acest lucru este confirmat de retorica deschisă a principalilor oficiali din România, inclusiv a ministrului Afacerilor Externe, Teodor Baconschi.
"Istoria arată pe faţă că şi în perioada când se afla în componenţa României, Basarabia era neintegrată social, nedezvoltată economic şi nemulţumită politic, iar majoritatea absolută a populaţiei care vorbea limba moldovenească nu dorea să accepte identitatea română", au adăugat experţii.
Ei au amintit declaraţia din ianuarie 2006 a lui Traian Băsescu potrivit căreia "politica minimală a României prevede reunirea naţiunii române". "Trebuie să subliniem fraza de politică minimală, care presupune şi o politică maximală, care prin presupunere merge mai departe de o simplă unire cu Moldova. Realitatea proiectelor probabil se confirmă prin decizia de acordare a cetăţeniei române pentru toţi locuitorii teritoriilor care până în anul 1940 au fost parte a României Mari şi a urmaşilor lor până în a treia generaţie, inclusiv locuitorii Bucovinei (Cernăuţi) şi ai Basarabiei de Sud (Bugeac)", a accentuat expertul, potrivit Agerpres.
Totodată, potrivit unui comunicat al Institutului American din Ucraina, "experţii sunt convinşi că proiectele paşnice de eliberare a paşapoartelor româneşti pentru cetăţenii Ucrainei nu exclud posibilitatea unui conflict militar pentru acapararea teritoriilor ancestrale - Basarabia", dacă se ia în calcul şi amplasarea de către România a "18 vase de luptă pe Dunăre".
Agerpres precizează că Institutul American din Ucraina este "o structură necomercială, finanţată din surse private", iar scopul acestuia este "de a oglindi chestiuni care ţin de politica SUA cu privire la Ucraina", inclusiv chestiuni de securitate.