ADN-ul poate ajuta la datarea primei împerecheri a strămoşilor oamenilor moderni cu cei din Neanderthal

ADN-ul prelevat dintr-un os al scheletului unui om din Siberia de acum 45.000 de ani poate ajuta la datarea primei împerecheri a strămoşilor oamenilor moderni cu cei din Neanderthal, relevă cercetătorii germani într-un studiu publicat în revista Nature, citat joi de foxnews.com.

Deşi oamenii moderni sunt singura specie de hominid care a supravieţuit, pe Pământ au trăit şi alte specii umane. Cele mai apropiate rude dispărute ale omului modern au fost oamenii din Neanderthal, care au trăit în Europa şi Asia şi au dispărut în urmă cu aproximativ 40.000 de ani. Descoperiri recente au relevat că oamenii din Neanderthal s-au împerecheat cu strămoşii oamenilor moderni atunci când aceştia au început să se răspândească din Africa. În prezent 1,5-2,1% din ADN-ul oamenilor care trăiesc în afara Africii este de origine neanderthaliană.

Rămâne incertă perioada când s-a produs împerecherea între strămoşii oamenilor moderni şi neanderthalienii: estimările anterioare variau între în urmă cu 37.000 - 86.000 de ani. Pentru a ajuta la rezolvarea acestui mister, oamenii de ştiinţă au analizat axul unui femur găsit în 2008 de colecţionarul de colţi de mamut Nikolai Peristov - pe malul stâng al râului Irtysh din apropierea aşezării Ust'-Ishim din Siberia de Vest - şi au calculat vârsta fragmentului de os uman la aproximativ 45.000 de ani.

Aceasta este cea mai veche datare umană din afara Africii şi a Orientului Mijlociu dar şi cea mai veche probă pentru care s-a făcut secvenţierea genomului uman, a declarat pentru revista Live Science, coautorul studiului Janet Kelso, biolog la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evoluţionistă din Leipzig, Germania, citat de foxnews.com.

Analiza izotopilor de carbon şi azot din fragmentul osos sugerează că oamenii au mâncat plante din regiunile mai reci, mai umede, precum usturoi, vinetele, pere, fasole şi grâu, precum şi animale care consumaseră astfel de plante. Ei s-ar fi putut de asemenea hrăni şi cu fiinţe acvatice, probabil peşti de apă dulce.

Analiza genetică a ADN-ului acestui fragment osos a relevat că aceşti oameni sunt strâns legaţi genetic de asiaticii din prezent şi de europeni timpurii. "Din aceasta putem concluziona că populaţia din care făcea parte individul din Ust'-Ishim a deviat mai înainte de la linia strămoşilor europenilor şi asiaticilor de astăzi sau aproximativ în acelaşi timp cu separarea acestor grupuri," notează cercetătorul.

Cercetătorii au descoperit că aceşti oameni aveau un nivel similar al originii neanderthaliene cu cel al eurasiaticilor de astăzi. Cercetarea a sugerat că genele de Neanderthal apăruseră la strămoşii acestor oameni cu circa 7.000-13.000 de ani înainte de perioada în care au trăit. Aceste constatări sugerează că strămoşii oamenilor moderni şi neanderthalienii s-au împerecheat în urmă cu aproximativ 50.000-60.000 de ani, perioadă care este apropiată de momentul de expansiune majoră a omului modern din Africa şi Orientul Mijlociu, a spus Kelso.

Cercetările viitoare ar putea viza secvenţierea unor genomuri de la rămăşiţe umane şi mai vechi, a relevat Kelso. "Suntem interesaţi şi de implicaţiile funcţionale pe care le-ar avea ADN-ul neanderthalian al oamenilor de astăzi la adaptarea lor la noi medii naturale", a conchis expertul german.