Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La un an de la revoluţia de pe Maidanul din Kiev, în Ucraina e război deschis. Iar acordurile pe hârtie şi vorbele nu mai sunt suficiente pentru a o apăra. E mesajul tranşant al ambasadorului ucrainean la Bucureşti, Teofil Bauer.
La 5 zile de la intrarea în vigoare a acordului de încetare a focului, înţelegerea de la Minsk nu pare să aibă prea multă greutate la Doneţk, Donbas sau Lugansk. Luptele sunt mai aprige decât înainte de semnarea documentului. "Ucraina a făcut tot ce era posibil, sau tot ce depindea de ea pentru a îndeplini toate înţelegerile la care s-a ajuns în memorandumul din 12 februarie de la Minsk. Cu părere de rău, această încetare a focului a fost unilaterală, doar de către forţele guvernamentale ucrainene, teroriştii au continuat să atace cu sisteme de artilerie destul de grele nu doar poziţiile armatei ucrainene, ci şi localităţile din împrejurimi, unde locuia populaţia paşnică ce nu avea cu nimic de-a face cu acest război", spune ambasadorul ucrainean în România, Teofil Bauer.
În acest moment, Ucraina pare să nu aibă variante de a reacţiona. Tocmai a decis că va face apel la Uniunea Europeană şi la ONU pentru ca în estul ţării să fie trimise trupe de menţinere a păcii, aşa-numitele căşti albastre.
Un plan pe care Rusia l-a respins deja, prin vocea lui Alexandr Lukaşevici, purtătorului de cuvânt al ministrului de Externe. "Reacţia Rusiei arată foarte bine cine e cointeresat în aplanarea conflictului şi cine nu are niciun interes, din contră. Poziţia Rusiei demonstrează că pentru dânşii funcţionează mai departe principiul ‚cu cât e mai rău, cu atât e mai bine’", crede Bauer.
În aceste condiţii, Ucraina aşteaptă ceva mai mult de la partenerii occidentali. "Noi trebuie să avem posibilitatea să ne apărăm. Doar cuvintele şi susţinerea verbală înseamnă cam puţin, luând în considerare că în zonă ne confruntăm nu cu separatism, ci cu un război deschis. Având în vedere poziţia Rusiei, care susţine teroriştii, Ucraina se adresează comunităţii internaţionale, care poate acorda susţinere, inclusiv cu armament, pentru a face faţă acestui război. Dacă demersurile diplomatice şi democratice s-ar dovedi insuficiente, lumea civilizată ar trebui să conştientizeze că e necesară înăsprirea sancţiunilor faţă de Rusia, dar şi livrarea de armament către Ucraina. Trebuie folosite toate pârghiile pentru a pune capăt acestei agresiuni. Când spun că membrii comunităţii internaţionale ar trebui să fie solidari cu Ucraina nu doar verbal, nu e vorba de cerşetorie, ci de conştientizarea faptului că azi, ajutând Ucraina, lumea civilizată se ajută pe sine. Conflictul e azi în Ucraina, dar mâine poate fi oriunde în alt loc din zona aceasta anoastră, unde suntem cu toţii vecini", avertizează ambasadorul ucrainean.
Dacă din partea unora dintre statele occidentale Ucraina cere sprijin armat, nu acelaşi lucru e valabil faţă de România. Mai ales că preşedintele Klaus Iohannis a spus, recent, că livrările de armament duc, de regulă, la amplificarea conflictelor. "Noi înţelegem foarte bine mesajul preşedintelui Iohannis. Romania este stat membru al UE şi NATO şi, exprimandu-şi poziţia, trebuie să fie solidară cu poziţia structurilor menţionate", spune Teofil Bauer.
Kievul a apreciat însă foarte mult reacţia României, încă de la începutul crizei, mai spune diplomatul. "România a avut o poziţie tranşantă şi foarte corectă şi această poziţie a fost în susţinerea Ucrainei. Mai mult decât atât, a fost un avocat mai vocal decât multe alte state din Vestul Europei. România a făcut foarte multe pentru Ucraina şi în plan bilateral, şi în cadrul UE şi NATO. Sperăm ca relaţiile dintre noi să capate caracter de relaţii strategice şi sperăm că vizita din martie a preşedintelui Iohannis la Kiev va fi un bun prilej pentru un nou început, care să ne faciliteze si drumul spre Europa, care e acum principalul obiectiv al politicii externe ucrainene".
