Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Catastrofele naturale au devenit mai frecvente şi mai distrugătoare, iar numărul persoanelor vulnerabile a crescut şi el. Între 50.000 şi 60.000 de persoane în plus sunt afectate în fiecare deceniu, din 1970 încoace. Cel puţin jumătate dintre victimele acestor catastrofe sunt copii. Iar lucrurile nu se vor îmbunătăţi, dată fiind încălzirea climatică. Este, deci, important să reacţionăm pentru a limita înmulţirea dezastrelor, avertizează jurnaliştii din Hexagon.
Consecinţe incalculabile
Schimbările climatice, despăduririle şi deşertificarea terenurilor arabile sunt doar câteva dintre fenomenele care joacă un rol în amplificarea fenomenelor naturale de care se fac responsabili chiar oamenii. Aceste catastrofe naturale au uneori un impact pe care nu-l putem bănui. În Sri Lanka, de exemplu, valul tsunami a deplasat sute de mine antipersonal care vizau rebelii din mişcarea Tigrilor Tamili. Odată deplasate, aceste mine au devenit un adevărat flagel pentru populaţia locală, în special pentru copii. Un alt element de luat în calcul: suprapopularea. Când valul tsunami s-a abătut asupra coastelor din 14 ţări, 230.000 de vieţi au fost spulberate. În alte vremuri, numărul n-ar fi fost la fel de mare, pentru că şi creşterea demografică face ca în caz de catastrofă naturală să fie în pericol.
Estimări UNICEF
UNICEF estimează că 756 de milioane de copii trăiesc în primele zece ţări în funcţie de vulnerabilitatea la schimbările climatice, iar în următorii 10 ani, 175 de milioane de copii vor fi afectaţi anual de dezastrele legate de climat. Totuşi, este posibilă prevenirea acestor catastrofe sau în orice caz să diminuăm impactul lor, când este vorba despre uragane, erupţii vulcanice, inundaţii, tsunami. Suntem în măsură să luăm deciziile necesare pentru a le diminua efectul. În 2009, guvernele lumii s-au angajat să furnizeze 100 de miliarde de dolari anual până în 2020 pentru a lupta contra schimbării climatice şi pentru a preveni catastrofele cauzate de schimbările climatice. Pentru că zilnic, fiecare la nivelul nostru, agravăm poluarea aerului, apei, iar alegerile noastre au un impact chiar dincolo de mediul nostru apropiat, dar influenţează viaţa a milioane de alte persoane, uneori la mii de kilometri distanţă de noi.
Alimentele vor fi afectate
Prețurile la alimentele de bază s-ar putea dubla în următorii 20 de ani, în raport cu 2010, din cauza schimbărilor climatice şi a sporirii fenomenelor extreme, însoțite de secete, inundații şi uragane, avertizează celebra organizație umanitară Oxfam. Ei consideră că efectele încălzirii climatice sunt "subestimate" fiindcă "schimbările evoluției lente a temperaturilor medii şi schemele de precipitații", global defavorabile agriculturii, vor dubla "pierderile culturilor cauzate de fenomene meteorologice extreme, mai frecvente şi mai intense".
Scumpiri peste scumpiri
În 2030, apreciază ONG-ul, riscul crescut de secetă ar putea ridica prețul porumbului cu "140 la sută în comparație cu prețul mediu al produselor alimentare" de acum. "Aceasta se va adăuga la creşterea deja inevitabilă a prețurilor produselor alimentare preconizată de schimbările climatice", a punctat Clara Jamart, responsabila de Agricultură şi alimentație la Oxfam.
În Africa Australă, "secetele şi inundațiile ar putea creşte cu 120 la sută prețul la consumul de porumb şi alte cereale secundare", arată studiul. Raportat la prețul actual, costul sacului de 25 de kilograme de făină de porumb (rația minimă a unei familii pentru două săptămâni) va trece de la 18 la 40 de dolari.
Fenomene extreme
Cercetătorii au aplicat scenariile fenomenelor extreme pe Africa Subsahariana şi fiecare dintre principalele regiuni din lume exportatoare de orez, porumb şi grâu pentru a observa impactul posibil în 2030 asupra prețurilor la export şi pe piețele interne. La export, prețul porumbului va creşte cu 177 la sută, al grâului cu 120 la sută şi al orezlui rafinat cu 107 la sută. De altfel, "aplicația sugerează că unul sau mai multe fenomene climatice extreme survenite într-un singur an ar putea duce la creşteri de prețuri de o amploare comparabilă cu 20 de ani de creştere a preturilor pe termen lung", relevă autorii raportului.
Primele afectate: populațiile sărace
"Populațiile cele mai sărace sunt cele care vor plăti acest preț ridicat: în timp ce o familie franceză alocă în medie 15 la sută din buget pentru hrană, în Africa Subsahariană această cotă poate ajunge până la 50 sau 75 la sută", remarcă Clara Jamart.
Grupul interguvernamental de experți privind evoluția climatică (GIEC, mandatat de către ONU) prevede o creştere a temperaturilor cu valori cuprinse între 2,5 şi 5 grade Celsius până la sfârşitul secolului, însoțită "de fenomene climatice extreme fără precedent". În pofida angajamentelor sale, comunitatea internațională nu reuşeşte să reducă emisiile de carbon responsabile de încălzirea atmosferei.
Citește pe Antena3.ro
