Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Vestea că un avocat american a dat în judecată statul german la Washington şi solicită restituirea imediată a operei “Doi călăreţi pe plajă”, din colecţia confiscată de la octogenarul Cornelius Gurlitt, a pus pe jar autorităţile de la Berlin. La doi ani de la confiscarea celor 1400 de opere din locuinţa lui Gurlitt, situată în cartierul munchenez Schwabing, ministrul de Justiţie al landului Bavaria a pregătit o “Lege Gurlitt”, care anulează prescrierea faptelor comise de nazişti după 30 de ani şi permite proprietarilor de drept, cum este şi cazul avocatul new-yorkez David Toren, să solicite în instanţă restituirea operelor confiscate.
Opoziţie din partea SPD
Ministrul Justiţiei din landul Nordrhein-Westfalia a anunţat că nu va susţine această lege. “Legea nu va trece în forma actuală. Trebuie să găsim o soluţie legală si nu un acţionarism orbesc. În baza deportărilor şi exilărilor de acum 70 de ani, este aproape imposibil ca cineva să mai dovedească că are drept de proprietate”, a subliniat ministrul Thomas Kutschaty (SPD). La doar câteva zile, ministrul Justiţiei din landul Rheinland-Pfalz a anunţat că va vota împotriva implementării acestei legi. “Iniţiativa din Bavaria este o reacţie rapidă la cazul Gurlitt, dar nu este fundamentată din punct de vedere constituţional”, a anunţat ministrul Jochen Hartloff (SPD).
Trag de timp?
Bundesratul, organul constituţional al Republicii Federale Germania în care sunt dezbătute chestiunile care privesc interesele celor 16 landuri constitutive ale republicii, s-a reunit vineri cu Legea Gurlitt pe ordinea de zi. Rezultatele au întârziat să apară. „Neputinţa este cuvântul de ordine de fiecare dată când Bundesratul se ocupă de tema artei degenerate. Guvernul german a fost însărcinat să verifice în ce fel se poate modifica sau îmbunătăţi legea în vigoare. Asta nu sună tocmai a soluţie rapidă”, notează Frankfurter Allgemeine Zeitung.
Controverse
„Descendenţii proprietarilor evrei rămân cu dilema că, deşi strămoşii lor au fost victimele trecutului nazist, dreptul lor de a solicita bunurile confiscate s-a prescris. Bundesratul este singura instituţie care se preocupă de această problemă, dar nu o face într-o manieră convingătoare. Deşi există un consens naţional pe această temă, cei mai mulţi miniştri de Justiţie SPD nu o susţin”, mai scriu jurnaliştii germani. „Faptul că la 70 de ani de la terminarea celui de-al Doilea Război Mondial încă suntem obligaţi să vorbim despre această temă trebuie să ne afecteze în mod deosebit. Poate că legea va fi îmbunătăţită într-o manieră detaliată, însă acum avem rezerve constituţionale împotriva unei astfel de iniţiative retroactive”, a declarat în Bundesrat ministrul Justiţiei din Nordrhein-Westfalia, Thomas Kutschaty.
O simplă notificare
Frâna de mână trasă de miniştrii Justiţiei din landurile germane l-a nemulţumit pe ministrul Culturii din Guvernul condus de Angela Merkel. „Cazul Gurlitt a arătat că nici după 70 de ani de la terminarea războiului nu am făcut suficient pentru elucidarea şi repararea infracţiunilor comise de regimul nazist. Din acest motiv, eu susţin iniţiativa legislativă venită din Bavaria”, a anunţat ministrul Monika Grutters (CDU).
Dacă iniţiativa bavareză n-a avut susţinerea necesară, Bundesratul a aprobat o iniţiativă din Hamburg pe această temă. Consiliul a votat pentru o metodă simplificată de restituire a operelor furate de nazişti. Guvernul va căuta îmbunătăţirea drepturilor pentru descendenţii victimelor nazismului şi pentru redobândirea averilor acestora. „Situaţia actuală lasă de dorit”, a reacţionat viceprimarul oraşului Hamburg, Dorothee Stalpefeldt (SPD). Ea consideră că restituţiile sunt blocate prin tergiversări juridice. Iniţiatorul „Legii Gurlitt”, Winfried Bausback (CSU), a comentat acid respingerea proiectului său. „O simplă notificare a Guvernului este insuficientă. Landul Bavaria a venit cu un proiect de lege concret care să elimine prescrierea faptelor”, a declarat ministrul Justiţiei din Bavaria.
Cu ochii pe artă
Directorul muzeului de Artă din Solingen vede partea plină a paharului. „Descoperirea comorii colecţionarului Gurlitt a scos la iveală lacunele din istoria artei germane. Pe lângă operele unor artişti renumiţi precum Picasso, Matisse sau Klee, au apărut şi pictori care reprezintă o pată albă în istoria artei. Un astfel de exemplu este expresionistul Bernhard Kretzschmar (1889-1972). Datorită lui Gurlitt, lumea este cu ochii şi pe această latură a artei”, a declarat pentru Rheinische Post, Rolf Jessewitsch.
Muzeele la control
Autorităţile regionale din Saxonia Inferioară au lansat un apel către toţi directorii de muzee din regiune să investigheze toate achiziţiile realizate în perioada 1933-1945. Edilii au fost informaţi că în această perioadă muzeele şi-au îmbogăţit colecţiile cu opere furate sau cumpărate la preţ de nimic de la proprietari evrei. Experţi în determinarea provenienţei operelor de artă au fost trimişi de ministrul Culturii din Saxonia Inferioară, Gabriele Heinen-Kljajic, să investigheze colecţiile muzeelor din Oldenburg şi Hanovra. „Cercetările sunt încă la început, dar sunt finanţate din fonduri publice. Este încă neclar după câte opere căutăm”, a anunţat Ministerul din Saxonia Inferioară. Bugetul naţional alocat în acest sens se ridică la 2,7 milioane de euro.
Citește pe Antena3.ro
