Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Poliţia sârbă a deschis o anchetă pentru a verifica privatizarea, în 2008, a companiei petroliere de stat NIS (Naftna Industrija Srbija), deţinută acum majoritar de ruşii de la Gazprom Neft.
Ministrul sârb de Interne a declarat marţi că a lansat o investigaţie specială pentru a examina “toate datele şi circumstanţele referitoare la privatizarea NIS”, relatează Reuters, Bloomberg şi Radio Free Europe/Radio Liberty.
Gazprom Neft a cumpărat 51% din acţiunile NIS cu 400 de milioane de euro, în 2008, când Guvernul sârb era condus de Partidul Democrat, aflat acum în opoziţie. Afacerea s-a parafat la Moscova, în prezenţa preşedinţilor de atunci ai Serbiei, Boris Tadic, şi al Rusiei, Dmitri Medvedev.
Aleksandar Vucic, actualul premier, a declarat că afacerea nu a fost favorabilă Serbiei şi chiar că a fost luată în calcul vânzarea NIS.
Mai mulţi politicieni au afirmat că statul a subevaluat NIS. Vânzarea a coincis cu secesiunea provinciei Kosovo, iar Serbia spera că aliatul său Rusia va putea impune un veto în cadrul Consiliului de Securitate al ONU pentru a bloca recunoaşterea independenţei provinciei de către organismele internaţionale. “O echipă specială de investigaţii va examina faptele şi circumstanţele referitoare la privatizarea NIS”, a anunţat ministerul luni seară.
NIS Petrol este un jucător important şi pe piaţa din România. NIS Petrol este prezentă la noi prin lanţul de benzinării Gazprom.
Divizia din Serbia a Gazprom Neft şi-a exprimat intenţia de a deţine, până în 2014, 120 de benzinării în România. Directorul General pentru România al NIS Petrol este Vadim Smirnov, reaminteşte DC News. NIS a ajuns şi pe piaţa din Bulgaria, acolo unde deţine peste 20 de benzinării.
Serbia are o istorie dezastruoasă a privatizărilor. Peste 65% dintre firmele privatizate în ultimul deceniu au sfârşit în paragină, după ce au fost vândute unor magnaţi locali sau străini care le-au jefuit şi ulterior închis, completează sursa citată.
Vânzarea a făcut parte dintr-un acord mai amplu între Rusia şi Serbia, care a inclus şi angajamentul de a a construi gazoductul South Stream prin Serbia şi construirea unei facilităţi de stocare a gazelor naturale.
Gazoductul South Stream va pleca din Rusia spre Bulgaria, pe sub Marea Neagră. În Bulgaria se va ramifica în două - spre nord, prin Serbia, Croaţia, Ungaria, Slovenia, Austria, şi spre sud, către Grecia şi sudul Italiei. Secţiunea submarină dintre Rusia şi Bulgaria va avea 900 km lungime. Acţionarii proiectului sunt Gazprom cu 50%, Eni (Italia) cu 20%, şi Wintershall Holding (Germania) şi EDF (Franţa) cu câte 15%. Gazprom a înfiinţat deja companii mixte cu societăţi din Austria, Bulgaria, Croaţia, Slovenia, Grecia, Ungaria şi Serbia.
Luna trecută Gazprom a anunţat că subsidiara sa Tsentrgaz a câştigat procedura de licitaţie pentru construcţia secţiunii din Serbia a gazoductului South Stream, un proiect pe care Uniunea Europeană încearcă în prezent să-l blocheze, adaugă Reuters, preluată de Agerpres.
Premierul sârb Aleksandar Vucic a reafirmat recent că Serbia îşi doreşte să devină membră a Uniunii Europene, dar a subliniat că ţara sa nu vrea să îşi deterioreze relaţiile cu Rusia în acest proces.
NIS Petrol deţine, în acest moment, 15 staţii de distribuţie a carburanţilor în România, sub brandul Gazprom, şi vrea să-şi dubleze numărul benzinăriilor până la finele anului, după investiţii de 15-20 de milioane de euro.
Totodată, NIS Petrom deţine şi concesiunea a şase perimetre petrolifere de explorare în vestul României. Patru dintre ele sunt în colaborare cu canadienii de la East West Petroleum, unul - în parteneriat cu Moesia Oil and Gas, iar al şaselea - împreună cu Zeta Petroleum. (I.D)
