Pe măsură ce relatările despre drama proaspeților recruți aruncați de președintele Putin direct pe câmpul de luptă devin tot mai numeroase, în Rusia crește furia și revolta față de strategia prin care liderul de la Kremlin încearcă cu disperare să ascundă eșecul său din Ucraina.
Carne de tun
La numai câteva ore după ce Aleksei Agafonov a sosit în regiunea Lugansk, pe 1 noiembrie, într-un batalion de noi recruți, unitatea sa a primit lopeți și ordinul de a săpa tranșee, pe tot parcursul nopții.
Săpăturile, făcute pe rând, din cauza lipsei lopeților, au fost întrerupte brusc în primele ore ale zilei următoare, atunci când artileria ucraineană a luminat cerul, lansând o ploaie de obuze asupra lui Agafonov și a unității sale.
„O dronă ucraineană a zburat mai întâi deasupra noastră, iar după aceea artileria lor a început să ne lovească ore în șir, fără oprire!”, a povestit Agafonov, care a supraviețuit bombardamentelor, într-un interviu telefonic acordat publicației britanice „The Guardian”.
„Am văzut oameni sfârtecați în fața mea. Cea mai mare parte a unității noastre a dispărut, a fost distrusă. A fost un iad!”, a relatat el. Mai mult, adaugă soldatul rus, comandanții unității sale i-au abandonat chiar înainte de începerea bombardamentelor.
Agafonov a fost chemat la 16 octombrie, alături de alți 570 de recruți, în Voronej, oraș din sud-vestul Rusiei, în campania de mobilizare la nivel național ordonată de Putin, în urma căreia peste 300.000 de oameni au fost înrolați pentru a merge să lupte în războiul provocat de invazia Kremlinului.
După ce atacurile au încetat, Agafonov și alți 12 camarazi s-au retras din pădurea aflată în afara localității Makiivka, din Lugansk, în orașul Svatove, situat în apropiere și controlat încă de ruși. Acolo, el și grupul lui s-au mutat într-o clădire părăsită, încercând să ia legătura cu alți soldați mobilizați, care fuseseră cu ei în timpul nopții.
Potrivit estimărilor lui Agafonov, doar 130 de recruți dintre cei 570 au supraviețuit atacului ucrainean. Cifrele, remarcă „The Guardian”, transformă această scenă de luptă în cel mai tragic incident cu victime în rândul recruților ruși, înregistrat de la începutul campaniei de mobilizare, la sfârșitul lunii septembrie.
„Mulți dintre cei care au supraviețuit își pierd mințile după cele întâmplate. Nimeni nu mai vrea să se întoarcă!”, a mai mărturisit Agafonov pentru ziarul britanic.
Anumite detalii legate de bombardamentele de săptămâna trecută nu au putut fi verificate în mod independent. „The Guardian” a luat însă legătura cu un al doilea militar, precum și cu doi membri ai familiilor soldaților supraviețuitori, care au oferit relatări similare.
„Eram complet expuși. Nu aveam nicio idee despre ce ar fi trebuit să facem. Sute dintre noi au murit”, a spus cel de-al doilea soldat, sub acoperirea anonimatului. „Două săptămâni de instrucție nu te pregătesc pentru așa ceva!”, a precizat el, referindu-se la pregătirea militară limitată pe care o primeau recruții înainte de a fi trimiși în Ucraina.
Publicația rusă de investigații „Verstka”, care a relatat prima dată incidentul, a citat un al treilea soldat, Nikolai Voronin. Acesta a descris în mod similar evenimentele, confirmând că a fost atacat de ucraineni în primele ore ale zilei de 2 noiembrie.
„Erau o mulțime de morți, zăceau peste tot. Aveau brațele și picioarele smulse!”, a povestit Voronin pentru „Verstka”. „Lopețile pe care le foloseam pentru a ne săpa tranșeele erau acum folosite pentru a scoate morții”, a adăugat el.
Furia rușilor dă în clocot
Masacrul de la începutul lunii, din Lugansk, demonstrează că Moscova este dispusă să arunce sute de recruți slab pregătiți pe linia frontului din estul Ucrainei, unde au loc unele dintre cele mai grele lupte, în încercarea de a opri ofensiva Kievului.
Acasă însă, în Rusia, furia față de strategia Kremlinului crește de la o zi la alta, pe măsură ce tot mai multe sicrie se întorc din Ucraina, aducând rămășițele conaționalilor lor căzuți într-o luptă care nu le aparține.
Bombardamentele au provocat reacții vehemente în Voronej, orașul lui Agafonov, unde câteva soții ale bărbaților mobilizați au înregistrat în weekend un mesaj video furios, adresat guvernatorului local.
„Chiar în prima zi, i-au pus pe recruți în prima linie de front. Comandamentul a părăsit câmpul de luptă și a fugit!”, acuză, în înregistrare, Inna Voronina, soția unui soldat recrutat, a cărui soartă era necunoscută.
Mama unui alt soldat poate fi auzită strigându-și disperarea: „Ne spun la telefon că fiii noștri sunt vii și sănătoși și chiar își îndeplinesc datoria militară. Cum naiba sunt în viață și sănătoși când toți au fost uciși acolo?”.
Săptămâna trecută, Putin s-a lăudat că Rusia a mobilizat 318.000 de persoane, invocând un număr mare de „voluntari”. El s-a referit apoi la dictonul popular rusesc „nu-i lăsăm pe ai noștri în urmă”, afirmând că fraza nu este „o vorbă goală”.
Campania haotică de mobilizare și pierderile de vieți omenești care au urmat discursului mobilizator al liderului de la Kremlin au atras însă critici dure chiar și în rândul celor mai entuziaști susținători ai campaniei militare.
Într-o declarație tăioasă pe „Telegram”, Anastasia Kashevarova, o cunoscută jurnalistă pro-război, cu contacte bune la Moscova, i-a condamnat pe comandanții ruși de pe linia frontului, despre care a spus că au mobilizat oameni neinstruiți.
„Grupuri de oameni mobilizați sunt abandonate fără comunicații, fără armele necesare, fără medicamente, fără sprijinul artileriei! Sicriele de zinc sosesc deja. Ne-ați spus că va exista o pregătire, că nu vor fi trimiși pe front într-o săptămână. Ați mințit din nou?”, a scris ea.
Nu-și mai respectă superiorii
Într-o înregistrare video, care ar fi fost filmată într-un centru de antrenament din Kazan, capitala regiunii ruse Tatarstan, zeci de bărbați recent mobilizați sunt văzuți admonestându-și superiorii militari, din cauza lipsei plății soldei promise, a apei și a hranei. Un ofițer identificat ca fiind generalul-maior Kirill Kulakov poate fi observat încercând să dispară din preajma mulțimii nemulțumite, în timp ce numeroși recruți furioși îl insultă.
Într-un alt episod care dezvăluie un moral scăzut și o comunicare aproape inexistentă pe linia frontului, mai mulți jurnaliști pro-Kremlin au publicat o scrisoare deschisă, care ar proveni de la o unitate de elită a infanteriei navale rusești. Documentul critică luarea deciziilor de către superiori, după pierderile uriașe suferite într-un asalt „de neînțeles” asupra satului Pavlivka.
Forțele rusești au lansat o ofensivă asupra satului aflat la sud-vest de Donețk, pe 2 noiembrie, după cum susține atât armata ucraineană, cât și oficialii pro-Kremlin. Patru zile mai târziu, Brigada 155 de infanterie navală i-ar fi acuzat pe liderii săi militari de pierderea a 300 de oameni, într-o scrisoare adresată lui Oleg Kozhemiako, guvernatorul regiunii lor de origine, din extremitatea estică a Rusiei.
„Am fost aruncați într-o ofensivă de neînțeles!”, se arată în scrisoare, citată de mai mulți cunoscuți bloggeri pro-război din Rusia.
Deși presa britanică nu a putut verifica în mod independent conținutul scrisorii, Kozhemiako a părut să recunoască faptul că aceasta este autentică. El a spus însă că documentul a supraestimat „adevărata amploare a pierderilor”.
„Am contactat comandanții. Da, există pierderi, există lupte grele, dar acestea sunt departe de ceea ce este scris în acest apel!”, a spus el, într-o declarație video postată pe canalul său de „Telegram”. „Sunt sigur că, în orice caz, situația va fi analizată, iar autoritățile competente își vor da cu părerea”, și-a încheiat guvernatorul discursul.
Conștient, probabil, de nemulțumirea crescândă în rândul conaționalilor săi, Putin a declarat, luni, că intenționează să „discute personal cu rușii” problemele legate de sprijinul acordat recruților. El i-a îndemnat pe oficialii locali să „acorde atenție” soldaților mobilizați și nevoilor acestora.
Mobilizare fără cap
În pofida costurilor aparent ridicate, campania de mobilizare nu a dus până acum la câștigarea de noi teritorii de către Rusia, susține un raport al Institutului pentru Studiul Războiului, un grup de reflecție cu sediul la Washington.
Raportul afirmă că armata rusă „irosește noile rezerve de personal mobilizat pentru câștiguri marginale”, în loc să adune suficienți soldați pentru a-și asigura succesul.
„Forțele rusești ar fi avut probabil mai mult succes în astfel de operațiuni ofensive, dacă ar fi așteptat până la sosirea unui număr suficient de personal mobilizat pentru a aduna o forță suficient de mare, în vederea depășirii apărării ucrainene”, arată raportul.