Aflat în plină campanie pentru obţinerea unui nou mandat de cinci ani la conducerea Comisiei Europene, José Manuel Barroso a pregătit o listă a priorităţilor pe care le va avea în vedere dacă va fi reales la conducerea Executivului european.
Barroso le va transmite acest program grupurilor politice din Parlamentul European. Demersul va avea loc săptămâna viitoare, pentru ca europarlamentarii să fie familiarizaţi cu priorităţile potenţialei comisii "Barroso 2" înainte de-a avea primele discuţii oficiale cu actualul preşedinte al forului european (8 şi 9 septembrie), transmite AFP. De altfel, portughezul s-a arătat dispus să se întâlnească, săptămâna viitoare, cu grupurile politice care vor dori să poarte discuţii informale despre orientarea politică a viitoarei comisii.
José Manuel Barroso nu are contracandidat la şefia viitoarei Comisii şi este susţinut în unanimitate de cele 27 de Guverne europene. Ceea ce nu înseamnă că nu există critici care să îl vizeze. Portughezul este acuzat în primul rând că a reacţionat cu întârziere la criza financiară şi că a dansat după cum i-au cântat marile puteri europene.
DAR COMISARII?
Sesiunea plenară a Parlamentului European, programată pentru jumătatea lunii septembrie, va fi, după toate probabilităţile, momentul în care Barroso va fi "uns" oficial preşedinte al viitoarei comisii. Urmează ca el să îşi alcătuiască echipa de comisari şi să o prezinte Legislativului, cu toate că nu se ştie exact dacă noul Executiv va număra la fel de mulţi comisari ca cel precedent, după cum se arată într-un comentariu al RFI România.
Sursa citată reaminteşte şi că autorităţile de la Bucureşti nu par deloc grăbite să decidă cine va fi trimisul României la Bruxelles şi atenţionează că această atitudine poate fi foarte păguboasă. "Comisia nu este încremenită, posturile de comisar nu sunt bătute în cuie, unele poziţii există într-un mandat, dar dispar în mandatul următor etc. Altfel spus, în funcţie de numele candidatului şi de lobby-ul făcut în ţara care îl propune, variază şi importanţa portofoliului", se arată în comentariul RFI. Multe state membre şi-au anunţat deja alegerea pentru postul de comisar (Polonia, Austria, Slovenia, Luxemburg, Bulgaria), altele s-au ferit să anunţe oficial vreun nume, deşi jocurile sunt făcute.
Există ţări care amână acest moment până după alegerile naţionale, cum este cazul Germaniei sau Cehiei. Şi nu sunt neapărat mulţumite de această întârziere. "Întrebat de ziarişti dacă nu îi este teamă că toate portofoliile importante vor fi luate la acea dată, prim-ministrul ceh, Jan Fischer, a răspuns că împărtăşeşte neliniştea jurnaliştilor.
De meditat", apreciază RFI, concluzionând că "România trebuie să se gândească ea la ce portofoliu doreşte şi apoi să vină, tot ea, cu propuneri. Alegerile din noiembrie sunt prea îndepărtate pentru a aştepta până atunci. Riscul este de a avea un portofoliu mai puţin important, rămas după ce împărţirea a fost făcută. Şi va începe atunci o interminabilă lamentare despre cât de puţin contează România în Uniunea Europeană. De evitat".