Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
"Brutale si de neconceput intr-o tara vest-europeana", asa a sunat verdictul pentru cei doi ani de masuri de austeritate din Romania dat de Andreas Treichl, presedintele grupului austriac Erste, cel mai mare investitor strain in sectorul bancar romanesc, aminteste BBC intr-un comentariu publicat marti pe pagina sa de internet.
Treichl a adaugat insa ca 'esticii sunt obisnuiti cu brutalitatea', plasand masurile luate ca raspuns la criza globala in contextul mai larg al dificultatilor inerente tranzitiei postcomuniste: concedieri, taierea salariilor din sectorul public cu 25%, inghetarea pensiilor si scaderi drastice ale alocatiilor sociale. Se pune intrebarea daca seful Erste a spus aceste lucruri sub forma de lauda la adresa rezistentei romanilor in fata adversitatilor. In orice caz insa, nu mai este adevarat, noteaza BBC.
Saptamana trecuta a izbucnit un val de proteste spontane indreptat impotriva guvernului de coalitie de centru-dreapta si in special impotriva presedintelui Traian Basescu, care de la inceputul lui 2010 juca rolul de comunicator principal si forta motrice din spatele pachetului de austeritate. Factorul declansator al protestelor l-a constituit o disputa intre presedintele Basescu si subsecretarul de stat la sanatate Raed Arafat, un medic binecunoscut si respectat pentru ca a reformat aproape de unul singur si in mare parte impotriva vointei vechii garzi medicale sistemul de medicina de urgenta.
Cand presedintele l-a invinuit pe Raed Arafat ca blocheaza o importanta lege de reforma in sanatate din cauza ca ar fi un 'stangist' caruia nu-i plac privatizarea si competitia, publicul i s-a alaturat instinctiv doctorului auster impotriva politicianului impulsiv si fara tact, scrie BBC. Raspunsul publicului a fost cu atat mai remarcabil intr-o tara latina, fara experienta imigratiei si cu inclinatii ocazionale spre sovinism, avand in vedere ca dr. Arafat este de origine palestiniana, nascut in orasul Nablus din Cisiordania, si a venit in Romania ca student la medicina, in anii 80.
Cand Arafat a demisionat din Ministerul Sanatatii, multimile au inceput sa se adune pe strazile Bucurestiului si la Targu Mures, orasul din Transilvania unde acesta a studiat si si-a inceput cariera. In capitala, demonstrantii au folosit reteaua de socializare Facebook pentru a se coordona si au marsaluit spre resedinta prezidentiala cu portretul doctorului Arafat. Intelegand ca sunt probleme, presedintele a cerut guvernului a doua zi sa retraga controversatul proiect de lege.
Dar era prea tarziu: protestele deja se extinsesera. Sambata, la Bucuresti au avut loc ciocniri intre fortele de ordine si cateva grupuri radicale, aparent fani organizati ai unor echipe de fotbal, care infiltrasera multimea de manifestanti cu obisnuitul lor arsenal pirotehnic.
Intrand intr-un razboi gratuit cu un personaj popular, presedintele Basescu a facut sa plesneasca bula tensiunilor sociale care se acumulau de la inceputurile crizei, puncteaza BBC. Din a doua zi a protestelor, prea putini din cei iesiti in strada mai vorbeau despre legea sanatatii sau Arafat. Guvernul l-a rugat umil pe acesta sa se intoarca la post, iar el a acceptat. Manifestantii mai varstnici se plang de pensii, salarii si preturi. Studentii si cei care lucreaza sunt nemultumiti de coruptie sau de cuplarea alegerilor locale si legislative, care urmeaza sa aiba loc spre sfarsitul acestui an, simultan, o miscare tactica a guvernului menita sa sporeasca sansele celor aflati acum la putere. Manifestantii ecologisti se opun proiectului minier de la Rosia Montana, despre care se crede ca este sustinut de presedinte si de partidul de la guvernare. Iar cei cu vederi extremiste protesteaza impotriva strainilor si francmasoneriei despre care considera ca incearca sa puna stapanire pe tara, prin masinatiuni financiare.
Pe de alta parte, continua BBC, este adevarat si ca protestele au fost relativ de mica amploare: intr-o zi, potrivit politiei, s-au adunat in total 13.000 de manifestanti, in circa 50 de orase din Romania, cu maximum 1500 la Bucuresti. Este improbabil ca guvernul sa fie inlaturat de asemenea multimi restranse si al caror numar continua sa scada.
Opozitia social-democrata si liberala incearca din rasputeri sa profite de evenimentele din strada: sunt semne ca in mai multe locuri organizatiile de tineret ale acestora au jucat un rol in organizarea demonstratiilor. Dar o implicare directa este riscanta pentru opozitie: figuri cunoscute ale opozitiei au fost huiduite de protestatarii veritabili laolalta cu guvernul. Acelasi lucru s-a intamplat si cu alti pretinsi lideri marginali, populisti, intr-un semn ca nu doar puterea, ci intreaga clasa politica, in general, nu se mai bucura de incredere. Folosirea unui limbaj excesiv - 'dictatura', 'tiranie' -, in conditiile in care majoritatea media comerciale sunt extrem de critice la adresa guvernului, iar televiziunea publica a transmis in direct de la proteste intre 4 si 5 ore pe zi, poate ca este pe placul militantilor 'hardcore', dar poate indeparta majoritatea tacuta, desi nici aceasta nu tine neaparat cu presedintele. Pe scurt, conchide BBC, societatea romaneasca s-a ridicat impotriva liderilor sai politici, dar nu s-a ridicat prea mult.
Mai e un drum lung de parcurs pana cand protestele sa atinga masa critica si coerenta 'indignatilor' spanioli sau a miscarilor tip 'Occupy'. Totusi, presedintele Basescu si coalitia de la putere nu trebuie sa ignore mesajul strazii, mai noteaza BBC.
Citește pe Antena3.ro
