Beirut, distrus de o explozie aparent accidentală

Numeroase echipe de salvare scotoceau ieri printre dărâmături, în căutarea a peste 100 de persoane dispărute în urma uriașei explozii care a zguduit, marți, capitala Libanului, distrugând zona portuară a orașului Beirut. Explozia a ucis cel puțin 100 de oameni și a rănit alți peste 4.000. De o magnitudine devastatoare, deflagrația ar fi pornit, potrivit unor surse libaneze, de la scânteile provenite de la sudura unei uși, declanșând apoi o reacție în lanț, care a aruncat în aer un depozit de azotat de amoniu din port.

Totul a început ca un incendiu în port, urmat de câteva explozii mai mici. Apoi, întregul oraș a fost cutremurat de o explozie imensă, care a creat un nor uriaș, în formă de ciupercă. De altfel, explozia, echivalentă cu un cutremur de magnitudinea 3,3 pe scara Richter, avea să fie simțită până în Cipru, la 240 de kilometri depărtare, unde oamenii au crezut că este vorba despre un cutremur, a relatat BBC.

Președintele țării, Michel Aoun, a declarat că explozia a fost provocată de 2.750 de tone de azotat de amoniu, depozitate într-un loc nesigur, de foarte multă vreme. Practic, au adăugat autoritățile locale, libanezii au avut în mijlocul lor o bombă, timp de șapte ani, care, în mod tragic, a explodat acum.

Azotatul de amoniu era depozitat încă din 2013, după ce fusese descărcat de pe un vapor sechestrat în port, scrie BBC. Potrivit portalului moldovenesc Mold-Street.com., cele 2.750 de tone de azotat de amoniu au ajuns în golf în urmă cu șase ani, la bordul unei nave aflate sub pavilionul Republicii Moldova. De mai mulţi ani, Republica Moldova se află pe lista neagră a navelor cu risc înalt, ceea ce înseamnă că navele sub pavilion moldovenesc încalcă normele şi convenţiile internaţionale. Azotatul de amoniu este utilizat, în egală măsură, ca fertilizator în agricultură și explozibil.

Potrivit unui fost ofițer din serviciile de informații britanice, citat de BBC, azotatul de amoniu poate deveni substanță explozibilă doar în anumite condiții. Depozitat corespunzător, acesta poate fi relativ sigur însă, în spațiu închis, atunci când intră în contact cu carburanți, poate provoca o explozie. Consiliul Apărării Supreme din Liban a anunțat, ieri, că persoanele găsite vinovate pentru producerea tragediei vor primi „pedeapsa maximă”. Până ieri după-amiază, nu existau indicii care să sugereze autorităților libaneze faptul că exploziile ar fi fost provocate deliberat, deși efectele tragediei care a distrus numeroase locuințe și a afectat zeci de clădiri conduceau inițial la ipoteza unui atac terorist de anvergură.

Preşedintele Aoun a declarat stare de urgenţă pentru două săptămâni și trei zile de doliu naţional, începând de ieri. Concomitent, guvernul a alocat 66 de milioane de dolari - fonduri de urgenţă - pentru această catastrofă. SUA, Franța, Qatar, Iran și chiar și Israelul, dușman tradițional al Libanului, s-au oferit să trimită ajutoare. Separat, state ale Uniunii Europene vor trimite în Liban, prin intermediul mecanismului european de protecţie civilă, circa o sută de pompieri care vor contribui la operaţiunile de căutare şi salvare din Beirut.

Citește pe Antena3.ro

Scene cutremurătoare după prăbușirea avionului în Kazahstan. O fetiță a ieșit din epava în flăcări: „Salvează-mi mama. Mama e acolo”

Moment dificil

Tragedia are loc într-un moment extrem de delicat pentru Liban, în condițiile în care spitalele din Beirut, confruntate cu valul tot mai mare de bolnavi COVID-19, trebuie să trateze acum și mii de oameni afectați de explozie. Concomitent, țara se află într-o criză economică prelungită. Libanul aduce majoritatea alimentelor din import și mari cantități de cereale depozitate în port au fost distruse. Mai mult, chiar și viitorul portului se află acum sub semnul întrebării, din cauza distrugerilor suferite, iar sute de mii de oameni din zonă au rămas fără locuințe. Și înaintea exploziei, numeroase demonstrații de stradă contra modului în care guvernul gestionează cea mai gravă criză economică de la războiul civil din 1975-1990 provocau o atmosferă de tensiune socială crescândă. Mulți libanezi consideră că elita aflată la putere de ani de zile nu a făcut altceva decât să se îmbogățească, nefiind în stare să realizeze reformele necesare soluționării problemelor țării, observă BBC. Oamenii se confruntă zilnic cu pene de curent, lipsa apei potabile și un sistem limitat de sănătate publică.

„Am fost martori la o catastrofă. Sunt victime şi pierderi peste tot!”

George Kettani, șeful Crucii Roşii în Liban.