Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Contingentul armatei germane desfăşurat în Afganistan ştia încă din 2011 despre existenţa şi funcţionarea programului american de spionare a comunicaţiilor Prism, dezvăluie cotidianul german Bild, bazându-se pe documente.
Ziarul cel mai popular din Germania publică extrase dintr-un ordin trimis la 1 septembrie 2011 de cartierul general al forţei NATO (Isaf) de la Kabul comandamentelor regionale, printre care cel din nord la Mazar-i-Sharif, condus de Bundeswehr.
Ce spun documentele
Acest document confidenţial explică procedura de urmat din 15 septembrie 2011 pentru a solicita o supraveghere a datelor telefonice sau pe Internet în cadrul Prism, nelăsând să planeze niciun dubiu asupra naturii acestui program.
În document li se spune comandanţilor regionali care doresc să utilizeze serviciile Prism că este necesar să recurgă la personal militar sau civil acreditat, ceea ce pare să se refere la militari, dar şi la membri ai serviciilor secrete americane mobilizaţi în fiecare bază a comandamentului regional, scrie Bild.
"Toate cererile de supraveghere adresate în afara Prism urmează să fie reformulate în cadrul Prism până la 15 septembrie 2011", se poate citi în documentul transmis armatei germane, citat de Bild.
Aceste documente vizează introducerea în sistemul de supraveghere a numerelor de telefon sau adreselor de e-mail ale unor suspecţi.
Serviciile secrete au furnizate coordonate către NATO
Tabloidul mai scrie că a consultat documente care arată că serviciile secrete germane BND au furnizat şi ele coordonate către NATO, care astfel au fost înregistrate în sistemul de supraveghere.
Ordinul respectiv arată că directorul NSA, agenţia americană de supraveghere electronică, a însărcinat armata americană să coordoneze operaţiunile de supraveghere în Afganistan.
Contactat de Bild, Ministerul german al Apărării a oferit asigurări că nu are nicio cunoştinţă despre acest ordin scris.
Merkel zice că a aflat “din presă”
Cancelarul german Angela Merkel a declarat că a aflat despre existenţa programului american Prism de supraveghere a comunicaţiilor prin intermediul dezvăluirilor fostului consultant NSA Edward Snowden în presă.
Aceste dezvăluiri au provocat emoţie în Germania, unde opoziţia, care stă prost în sondaje cu două luni înainte de alegerile legislative, a abordat subiectul cu scopul de a o destabiliza pe Merkel.
Comisie parlamentară pentru verificare
O comisie parlamentară încearcă să afle ce s-a ştiut la nivel înalt în Germania despre monitorizările americane. Atâta doar că organismul parlamentar creat pentru controlul serviciilor secrete are mâinile legate, comentează Deutsche Welle.
Au fost sau nu serviciile secrete germane informate cu privire la acţiunile de interceptare şi monitorizare ale americanilor? Câte tentative de atentate au fost dejucate în Germania cu ajutorul informaţiilor furnizate de NSA? Acestea sunt doar două dintre numeroasele întrebări la care încearcă să răspundă o comisie parlamentară de specialitate, la Berlin.
Ministrul de Interne, luat la întrebări
În faţa acestui for s-a prezentat şi ministrul german al Internelor, Hans-Peter Friedrich, care a fost chestionat în legătură cu recenta sa călătorie în Statele Unite. Friedrich s-a aflat la Washington tocmai pentru a solicita informaţii despre programul de monitorizare a cetăţenilor germani. Opoziţia însă a deplâns faptul că ministrul nu a obţinut rezultate, ba chiar a manifestat o făţişă susţinere a programului operat de NSA.
Declaraţiile făcute de Friedrich în faţa aşa-numitei "Comisii pentru serviciile secrete" din Bundestag nu sunt cunoscute şi nici nu vor fi făcute publice. Activitatea comisiei este aceea de control a serviciilor secrete, respectiv BND, MAD (serviciul de contrainformaţii al armatei) sau Serviciul Federal de Protecţia Constituţiei, precizează dw.de.
Cei 11 membri ai forului, provenind din toate partidele politice cu reprezentare în Parlament au datoria, ca aleşi ai poporului, să monitorizeze activităţile serviciilor secrete şi a relaţiilor dintre acestea şi guvernul federal. Nici unul dintre aceşti parlamentari nu are însă voie să transmită mai departe, colegilor sau presei, informaţiile relevate în cadrul comisiei.
O comisie inutilă?
"Putem să cerem informaţii suplimentare, documente spre verificare, ba chiar să interpelăm anumite persoane din Guvern", a declarat, pentru DW, Hans-Christian Ströbele, membru în comisie. "Însă numai dacă Guvernul federal ne oferă informaţiile necesare", a adăugat parlamentarul ecologist.
Wolfgang Nešković, fost membru al comisiei a criticat neputinţa de care dă dovadă aceasta, de vreme ce nu poate obliga nici Guvernul, nici serviciile secrete, să ofere informaţiile necesare, scrie dw.de. Hans-Christian Ströbele nu este nici el mulţumit cu abordarea guvernamentală şi cere ca însăşi Angela Merkel să dea explicaţii în faţa comisiei. "Să vină personal în Bundestag şi să spună ce ştia şi ce ştie, adică ce i-am întrebat până acum doar pe miniştrii ei", a spus Ströbele. În opinia lui, "Merkel, care este şefa Cancelariei de la Berlin, iar Cancelaria "şefa" serviciilor secrete, ar trebui să ştie mai multe decât a admis până acum despre monitorizarea făcută de NSA în detrimentul cetăţenilor germani".
Deci. Ce ştiau, dacă nu ştiau?
Conform informaţiilor apărute în presa germană, de-a lungul timpului, serviciile secrete germane (BND) au cerut în repetate rânduri informaţii stocate de NSA cu privire la cetăţenii germani răpiţi. Întrebarea care se pune este, aşadar: De unde ştia BND-ul că există aceste date şi cum de n-a ştiut Guvernul german? - se întreabă sursa citată.
