Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
„Nu mai am încredere în nimeni, timp de 23 de ani ne mint. În campanie se fac promisiuni, dar apoi uită de oamenii obişnuiţi”, susţine Maria (72), o pensionară din oraşul bulgăresc Razgrad. Ea afirmă că, în urmă cu patru ani, a votat pentru Boiko Borisov şi partidul lui, GERB, dar a rămas dezamăgită de el pentru că timp de patru ani când a fost premier nu a majorat pensiile. „Duminică, mă duc la urne, dar nu am iluzii că se va schimba ceva spre mai bine”, afirmă ea.
Parlamentare anticipate
Alegerile parlamentare anticipate din Bulgaria vor avea loc la 12 mai, ziua în care Biserica Ortodoxă marchează Duminica Tomii. Întâmplător sau nu, alegerile vor trece sub semnul necredinţei, mulţi bulgari vor vota, deşi nu mai cred în politicieni.
Potrivit ultimelor sondaje de opinie, în jur de 25% dintre bulgari au luat deja decizia să nu participe la aceste alegeri, iar 21% încă nu au decis dacă să se ducă la urne sau nu.
Și-ar vinde votul
În acelaşi timp, Centrul naţional pentru studierea opiniei publice a prezentat date conform cărora 12% dintre alegători sunt gata să-şi vândă votul şi să voteze în schimbul unei sume de bani. Presa de la Sofia informează că un vot se va da cu până la 50 sau chiar 75 euro. 58% dintre bulgari susţin că votul contra plată este principala problemă a procesului electoral. În acelaşi timp, abia 3,5% mărturisesc că li s-a propus să-şi vândă votul, marea majoritate de peste 96% susţin că niciodată nu a primit vreo ofertă.
Rezultatul demisiei Guvernului
Alegerile au rezultat din demisia Guvernului Boiko Borisov, de centru dreapta, depusă la 20 februarie cu patru luni înainte de încheierea mandatului lui în urma unor proteste sociale de amploare. Deşi în Bulgaria, spre deosebire de alte ţări europene, nu s-au aplicat măsuri de austeritate, precum diminuare de salarii şi pensii, sute de mii de persoane au ieşit în stradă în februarie pentru a-şi exprima nemulţumirea faţă de faptul că facturile lor de energie electrică pentru ianuarie au fost în medie de două ori mai mari faţă de cele pentru decembrie, depăşind în multe cazuri valoarea salariului mediu. Bulgarii au fost furioşi că la şase ani după aderarea la UE continuă să fie cei mai săraci europeni, cu salariul mediu în 2012 de abia 393 de euro şi cu pensia medie de numai 139 de euro.
Jos monopolurile!
Protestatarii au cerut ca Bulgaria să se elibereze de monopoluri în sectorul energiei, care în opinia lor sunt de vină pentru preţurile mari, precum şi de clasa politică coruptă; în schimb, au primit promisiuni că statul va întreprinde măsuri pentru liberalizarea pieţei de energie (o problemă pentru care Bulgaria a fost trimisă la Curtea Europeană de Justiţie de către Comisia Europeană) şi posibilitatea să voteze la alegeri anticipate la care au de ales între - cu mici excepţii - aceiaşi politicieni împotriva cărora au protestat.
Naționaliștii, în creștere
Potrivit sociologilor, în ultimele luni, cea mai mare creştere a fost observată în cazul încrederii în partidul ultranaţionalist Ataka. Se aşteaptă că naţionaliştii să primească între 6 şi 9 % din sufragii în condiţiile în care la începutul anului nu au avut decât 2,5% încredere. Ei au făcut campania cea mai populistă, promiţând un salariu minim de 500 euro şi o pensie minimă de 250. Potrivit liderului Ataka, Volen Siderov, această creştere va fi posibilă după renaţionalizarea tuturor întreprinderilor şi o colaborare strânsă cu Rusia, China şi America Latină.
Interceptări ilegale
Sondajele de opinie arată că cele mai mari şanse de a câştiga cele mai multe voturi la alegeri le are partidul GERB, de centru-dreapta. Imaginea acestui partid a avut însă mult de suferit în urma scandalului interceptărilor ilegale. Ţvetan Ţvetanov, vicepreşedintele acestui partid şi mâna dreaptă a liderului Boiko Borisov, a fost acuzat că ar fi ordonat ilegal ascultarea telefoanelor întregii elite politice din Bulgaria. GERB promite ca dacă câştigă alegerile va păstra neschimbată politica fiscală a ţării: un deficit bugetar mic, cea mai mică cotă unică din UE, de 10%. Programul partidului lui Borisov pune accent şi pe dezvoltarea infrastructurii rutiere, în special a autostrăzilor. Formaţiunea susţine că în următorii patru ani va face pentru nordul Bulgariei ceea ce a făcut până acum pentru sud, unde a fost accelerată construcţia a trei autostrăzi, cea mai lungă dintre care urmează să fie dată în exploatare în următoarele luni.
Cum să crească economia?
Tomislav Doncev, fost ministru pentru gestionarea fondurilor europene şi unul dintre cei mai influenţi reprezentanţi ai partidului GERB, a declarat într-un interviu pentru Agerpres că, spre deosebire de unii adversari politici ai săi, acest partid nu crede că redistribuirea banilor prin intermediul bugetului de stat ar fi o soluţie pentru creşterea veniturilor. "Nu suntem de acord că o eventuală majorare a taxelor şi impozitelor şi crearea de locuri de muncă din partea statului ar fi soluţionat problemele. Singura soluţie reală şi durabilă este creşterea economiei. Cum poate să crească economia? Înainte să se gândească cum poate să ajute mediul de afaceri, statul trebuie să-şi răspundă la întrebarea: Cum să nu-l împiedice, sau cum să-l împiedice mai puţin. Noi de exemplu, propunem ca recuperarea TVA-ului din partea statului să se facă într-un termen de 7 zile în cazul companiilor cu un dosar curat. Eu personal cred că birocraţia cu care se confruntă companiile poate fi redusă cu 50%", a spus Doncev.
Propunerile socialiștilor
Pe locul doi în sondajele de opinie se situează Partidul Socialist Bulgar (BSP), la o distanţă foarte mică de GERB. Potrivit analiştilor însă nu este deloc exclus ca socialiştii să iasă cu cele mai multe voturi duminică. Guvernul condus de liderul partidului Serghei Stanişev (2005-2009) a fost cel care a introdus cota unică în Bulgaria. Acum însă socialiştii propun ca persoanele cu cele mai mici venituri să fie scutite de plata impozitului pe venit, precum şi introducerea unei cote de 20% în cazul veniturilor lunare ce depăşesc 2.300 euro. În acest caz suma de până 2.300 euro va fi impozitată cu 10%, în timp ce restul cu cota dublă.
Într-un interviu pentru Agerpres, Serghei Stanişev şi-a exprimat convingerea că partidul său va obţine cele mai multe voturi la scrutin. În opinia liderului Partidului Socialiştilor Europeni, guvernul ce va rezulta din alegeri şi care va fi condus de candidatul socialiştilor pentru postul de premier Plamen Oreşarski trebuie să aibă un plan foarte clar pentru ieşirea din criza economică şi socială şi pentru reformele prin care Bulgaria să revină pe calea europeană. Socialiştii mai promit că, dacă vor câştiga alegerile, vor crea 250.000 de locuri de muncă noi. Ei acuză GERB că în timpul guvernării lor s-au închis peste 400.000 de locuri de muncă.
Turcii, pe locul trei in sondaje
Al treilea partid politic ce va intra în Parlament este cel al etnicilor turci, Mişcarea pentru drepturi şi libertăţi. Potrivit sondajelor de opinie, această formaţiune de centru va obţine cu 1-2% mai multe voturi decât naţionaliştii din Ataka. Liderul Mişcării pentru Drepturi şi Libertăţi, Liutvi Mestan, a estimat pentru Agerpres că în niciun caz un singur partid nu va reuşi să formeze un Cabinet, ci va fi nevoie de o alianţă, iar Executivul va fi format de experţi. El a subliniat că în Bulgaria există o discriminare ascunsă faţă de minorităţile etnice, căreia trebuie să i se pună capăt.
Diplomații străini, interceptați și ei?
Cel de-al cincilea partid cu şanse mari de a trece pragul electoral de 4% este Bulgaria Cetăţenilor, formaţiune de centru, fondată de fostul comisar european pentru protecţia consumatorilor, Meglena Kuneva. Ea a comentat pentru Agerpres scandalul interceptărilor telefonice, declarându-se convinsă şi de faptul că diplomaţii străini acreditaţi în Bulgaria au fost ascultaţi ilegal de Guvernul partidului GERB. Au fost interceptate telefoanele unor personalităţi politice, unor personalităţi din domeniul economic, ale reprezentanţilor administraţiei publice, prin urmare este logic că au fost interceptate şi cele ale diplomaţilor, a spus Kuneva, care a adăugat că motivul ar fi acela că reprezentanţii partidului GERB ar dori să impună un control total în ţară.
Analiştii politici sunt de părere că viitorul Parlament va fi destul de fragmentat, nefiind exclusă posibilitatea ca acolo să fie prezente şase-opt partide, iar niciun partid să nu aibă o majoritate suficientă pentru a forma un guvern stabil. În aceste condiţii, ei nu exclud posibilitatea să se ajungă într-un impas politic care să determine noi alegeri la toamnă. Potrivit experţilor, acesta ar fi cel mai nefavorabil scenariu, pentru că va duce la instabilitate politică şi economică şi va mări şansele partidelor populiste şi naţionaliste.
Agerpres.ro
