Cenzura revine în forţă în Ucraina

Perioada de relativă libertate în Ucraina, instaurată în timpul fostului regim democratic adus de "Revoluţia Portocalie" în frunte cu fostul preşedinte Victor Iuşcenko.

Rivalul său devenit, într-un fel, "tradiţional", Victor Ianukovici, care a câştigat, s-a instalat în fruntea statului în urma noilor alegeri prezidenţiale, face loc uşor-uşor binecunoscutei cenzuri de tip sovietic. Primele victime vizate de noile autorităţi ucrainene - mari simpatizante ale Kremlinului - par a fi mass-media.

"Sunt semne că autorităţile au impus cenzura", a constatat Natalia Ligaciova, redactor-şef al revistei Telekritika. Îngrijorarea ei este împărtăşită şi de organizaţia internaţională Reporteri fără Frontiere, care intenţionează să trimită luna viitoare o misiune în fosta republică sovietică, după ce a constatat că "din ce în ce mai mulţi jurnalişti îi trimit petiţii prin care îi cer ajutorul", scrie AFP.

În luna mai, două mari posturi de televiziune, "1+1" şi "STB" au denunţat mai multe tentative de cenzură ale noii puteri instalate la Kiev, dar încă din februarie apăruseră primele plângeri din partea presei.

SEMNUL RĂU
În scurt timp după desfiinţarea celor două canale de televiziune, presa s-a confruntat deschis cu o încercare de cenzură din partea autorităţilor, când un responsabil de la Preşedinţie le-a cerut jurnaliştilor să nu difuzeze o înregistrare video, în care o coroană mortuară se prăbuşise peste preşedintele Ianukovici în timpul unei ceremonii de comemorare.

În iunie, zeci de jurnalişti au înnodat unul după altul, în semn de protest, tricouri pe care era scris "Stop cenzurii!", după o conferinţă de presă a preşedintelui şi un marş mpotriva cenzurii statului desfăşurat la Kiev.
În final, Ianukovici a recunoscut că s-au făcut presiuni asupra presei, dar a spus că au fost doar câteva "cazuri izolate".

INTERMEDIARII PUTERII
"Mergem către o democraţie condusă în stil rusesc", s-a plâns Ligaciova.
"Noi nu putem să înfăţişăm negativ puterea", a dezvăluit un important colaborator al postului naţional de televiziune Inter, al cărui proprietar fusese numit şef al serviciilor speciale, în luna martie.

Dar, spre deosebire de anul 2004, când se făceau presiuni brutale asupra presei, care primea direct indicaţii scrise de la fosta putere privind conţinutul articolelor sau emisiunilor, acum mass-media este manipulată prin intermediari care sunt de obicei "persoane de încredere" ale puterii, au povestit mai mulţi jurnalişti ucraineni.

Dar cel mai îngrijorător este faptul că principalele canale naţionale de televiziune au căzut de acord să trateze subiectele din aproximativ acelaşi unghi, de teama de a nu supăra puterea, ceea ce demonstrează faptul că "totul este coordonat din acelaşi centru", mai spune Ligaciova. Ea mai dezvăluie că jurnaliştii ucraineni, care se tem că şi-ar putea să-şi piardă locurile de muncă din cauza crizei, au început să practice autocenzura.