COMANDAMENTUL INTEGRAT AL NATO/Sarkozy anunţă revenirea Franţei

Preşedintele Nicolas Sarkozy a convocat elita politico-militară a ţării pentru a anunţa oficial revenirea Franţei, după 43 de ani, în comandamentul militar integrat al NATO, reafirmând totodată independenţa Parisului faţă de Washington.

"Franţa va fi mai puternică, Franţa va fi mai influentă", a spus preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, anunţând revenirea ţării în structurile de comandă ale Alianţei. "Bineînţeles, forţa noastră nucleară va rămâne independentă, ne vom păstra libertatea de a aprecia oportunitatea trimiterii pe teren a trupelor noastre şi nu vom plasa contingente permanente sub comandament aliat pe timp de pace", i-a asigurat Sarkozy pe aceia din Hexagon, care consideră decizia drept "controversată". "În fine, dacă Franţa îşi reia întreaga responsabilitate în NATO, Europa va fi mai influentă în NATO, deci NATO nu va mai fi o organizaţie exclusiv dominată de SUA", a întărit el. 

După 43 de ani de la decizia preşedintelui Charles de Gaulle de părăsire a comandamentului militar al Alianţei Nord-Atlantice, Nicolas Sarkozy a făcut acest anunţ miercuri după-amiază la prestigioasa Şcoală Militară. Deja premierul François Fillon a angajat responsabilitatea guvernului pentru această reîntoarcere. Acum mai este necesar votul parlamentului, programat marţi, în pregătirea Summit-ului celei de-a 60-a aniversări a NATO, organizat la 3 şi 4 aprilie de o parte şi de alta a Rinului, la Strasbourg (Franţa) şi Kehl (Germania).

Revenirea Franţei în structurile militare ale Alianţei este apreciată de oficiali de la cartierul general al NATO ca având o mare încărcătură simbolică, mai ales că va avea loc într-un moment aniversar.

Abandonarea posturii de "aliat nedocil" a suscitat o dezbatere vie în societatea franceză, voci din majoritatea de dreapta afirmând că moştenirea gaullistă este "trădată", iar opoziţia de stânga denunţând o decizie susceptibilă de a duce la o aliniere la politica sua, rău percepută în lumea arabo-musulmană şi în Rusia, relata AFP. Fostul ministru socialist al Apărării Alain Richard a avertizat că reintegrarea "nu este fără consecinţe", ci va avea "un cost diplomatic". Dar decizia lui Sarkozy este bine văzută de cetăţeni, 52%-58% fiind favorabili acesteia.

UN ALIAT DE BAZĂ
Membru fondator al NATO în 1949, Franţa nu a părăsit niciodată Alianţa şi este în prezent al patrulea contributor bugetar şi al cincilea ca număr de trupe. Din 1995, mii de militari francezi au fost angajaţi în trei mari operaţiuni conduse de NATO: în Bosnia, Kosovo şi Afganistan.

Urmări

Revenirea Franţei în comandamentul militar îi va aduce acesteia două posibile comandamente importante spre a le conduce: cel de la Norfolk din SUA şi cel de la Lisabona.

Deplina reintegrare a Franţei în comandamentul militar al NATO înseamnă revenirea în Comitetul Planurilor de Apărare (CPD), care planifică modernizarea armatelor Alianţei. Astfel, francezii vor participa la Comitetul de revizuire a planurilor de apărare, care este subordonat direct CPD-ului şi pregăteşte lucrările. Parisul doreşte să nu mai fie exclus din dezbaterea cu privire la evoluţia şi adaptarea mijloacelor militare ale NATO. Prezenţa Franţei în CPD ar putea duce la, de exemplu, promovarea avioanelor militare de producţie europeană, sugera un diplomat de la cartierul general al NATO din Bruxelles. Totodată, Franţa va accepta, la fel ca ceilalţi aliaţi, să fie supusă unei evaluări anuale a aparatului său de apărare, cu excepţia celui nuclear.