“Comoara nazistă” încă mai “produce”. Alte opere găsite după moartea lui Gurlitt

Mai multe opere de artă au fost găsite în apartamentul din Munchen, după decesul octogenarului şi faimoasele percheziţii ale autorităţilor
Mai multe opere, semnate de mari nume ale artei mondiale, au fost descoperite în apartamentul din Munchen în care a locuit Cornelius Gurlitt, octogenarul german devenit celebru după ce în acest apartament autorităţile au descoperit dosite peste 1.400 de opere ale unor mari maeştri, probabil provenite din spolierile naziste. Operele, care au fost botezate de presă “comoara nazistă”, i-au fost confiscate pentru evaluare şi stabilirea provenienţei, în apartamentul octogenarului având loc o percheziţie în 2012. La momentul respectiv, în apartament au fost găsite 1.406 opere. Ulterior s-a aflat că Gurlitt mai deţinea o locuinţă în Austria, la Salzburg, unde s-a efectuat de asemenea o percheziţie şi au fost descoperite peste 200 de opere de artă.
Bătrânul Cornelius trăia izolat complet în apartamentul său din Munchen, înconjurat de tablourile dragi lui, şi a ajuns în atenţia presei în noiembrie anul trecut, când lumea întreagă a aflat despre “comoara” pe care o ascundea.

A relansat dezbaterea
Afacerea Gurlitt a relansat dezbaterea privind restituirea operelor jefuite de nazişti de la evrei, în timpul celui de-al Treilea Reich.
Cornelius Gurlitt a decedat în luna mai a acestui an, lăsând în urmă un testament în care preciza că doreşte ca averea sa să ajungă în posesia Muzeului de Artă din Berna, Elveţia. Nici până acum muzeul elveţian nu a luat o decizie în privinţa acestei colecţii impresionante, evaluate într-o primă instanţă la un miliard de euro, dar care are “la pachet” această mare suspiciune privind provenienţa.
Curios, noua descoperire de opere de artă a fost făcută după decesul lui Gurlitt. Cât de serioasă a fost prima percheziţie, rămâne de văzut, din moment ce acum se vorbeşte despre alte opere, al căror număr nu este precizat, inclusiv două sculpturi despre care se bănuieşte că ar fi realizări ale lui Edgar Degas şi Auguste Rodin.
Grupul de lucru însărcinat cu evaluarea colecţiei şi a provenienţei acesteia afirmă că este “neclar” de ce operele nu au fost confiscate cu ocazia primei percheziţii efectuate la Gurlitt, al cărui tată, Hildebrand, a fost unul dintre cei mai importanţi negustori de artă din timpul nazismului.

Nu ştim câte opere
“Am primit aceste opere acum câteva zile”, a declarat Matthias Henkel, purtătorul de cuvânt al grupului de lucru, care a afirmat că instanţa din Munchen, care se ocupă de averea lui Gurlitt, a predat “un număr de opere de artă”, inclusiv cele două sculpturi despre care se crede că-s creaţiile lui Rodin şi Degas, grupului de lucru Gurlitt.
Henkel nu a precizat câte opere au mai fost descoperite în acest apartament din cartierul Schwabing devenit celebru şi a afirmat că nu ştie cum de nu le-au confiscat în 2012 şi pe acestea procurorii din Augsburg care şi-au petrecut mai multe zile în apartament pentru a-l percheziţiona, scrie Wall Street Journal (WSJ).
WSJ precizează că purtătorul de cuvânt al biroului procurorului din Augsburg nu a răspuns la apelurile telefonice ale redacţiei, pentru a oferi lămuriri.

Date publicităţii online
Jurista germană Ingeborg-Bergreen-Merkel, preşedintele acestui grup de experţi, a promis că va adăuga noile opere de artă descoperite în apartament pe lista operelor cu origine dubioasă date publicităţii pe Internet, pe site-ul lostart.de, pentru a uşura căutările eventualilor proprietari de drept. Grupul de lucru afirmă că, în cazul în care experţi sau moştenitori ai proprietarilor de drept recunosc printre acestea opere care au fost spoliate de nazişti să contacteze telefonic sau prin e-mail task-force-ul.
Şi operele nou-descoperite au fost confiscate, alături de alte bunuri care formează averea lui Gurlitt, după decesul acestuia la 6 mai.
Potrivit testamentului lui Gurlitt, grupul de lucru, care cuprinde experţi internaţionali şi oficiali guvernamentali, trebuie să verifice autenticitatea şi provenienţa operelor de artă din colecţie în termen de un an.
Valoarea exactă a colecţiei este încă neclară. Dar grupul de lucru a declarat, de exemplu, despre o operă semnată de Henri Matisse, că ar valora 20 de milioane de euro. Tabloul, care i-a aparţinut cândva negustorului de artă franco-evreu Paul Rosenberg, a fost jefuit de nazişti. Acum, moştenitorii lui Rosenberg se luptă pentru recuperarea sa.

Critici
Cazul Gurlitt a devenit motiv de critici la adresa Germaniei pentru modul în care l-a gestionat încă de la început. De fapt, Germania a ţinut la secret descoperirea şi confiscarea colecţiei lui Gurlitt până când presa (săptămânalul german Focus, mai precis) a dezvăluit întreaga poveste. Unii oficiali americani au denunţat în acest caz încălcarea normelor stabilite de Principiile Conferinţei de la Washington privind operele jefuite de nazişti, document semnat de Germania în 1998, scrie WSJ.
Nu este clar câte dintre cele 1.406 opere confiscate în prima fază din apartamentul lui Gurlitt sunt opere provenite din jafurile naziste. Hitler îl însărcinase pe tatăl lui Cornelius, Hildebrand, cu organizarea nerealizatului
Führermuseum pe care îl plănuia pentru Linz (Austria), după Cel de-al Doilea Război Mondial, iar multe dintre operele furate de nazişti de prin Europa erau avute în vedere pentru acest muzeu, scrie WSJ. Pe de altă parte, Hildebrand era cunoscut ca fiind cel care a ajutat mulţi neevrei să adune colecţii de artă jefuită în timpul războiului.