Statul Israel şi Germania au decis să realizeze cercetări comune pentru a afla provenienţa operelor de artă jefuite de nazişti în timpul celui de-al Treilea Reich, informează Frankfurter Allgemeine Zeitung şi Midi Libre, care citează surse oficiale.
Astfel, Israelul şi Germania au semnat un acord zilele trecute. Semnatarii au fost directorul general din Ministerul israelian al Culturii, Orly Froman, şi ministrul german al Culturii, Monika Gruetters. În virtutea acestui acord, experţi din cele două ţări vor putea lucra la crearea de baze de date comune. “Cooperarea între instituţiile germane şi israeliene” pentru a se stabili provenienţa operelor de artă confiscate de nazişti “este un important vot de încredere”, a declarat ministrul german într-un comunicat citat de sursele amintite.
Acest acord va putea duce la restituirea către moştenitorii proprietarilor de drept ai operelor de artă jefuite de nazişti, a precizat ministrul israelian al Culturii, Limor Livnat, potrivit unui comunicat al ministerului pe care îl conduce. Ea a subliniat că Israelul şi Germania cooperează deja în legătură cu această problemă, având doi specialişti în cadrul comisiei speciale pentru stabilirea provenienţei fabuloasei colecţii de opere de artă găsite dosite în apartamentul unui octogenar german, Cornelius Gurlitt, la Munchen. Colecţia, supranumită “comoara nazistă”, a fost evaluată iniţial la circa un milard de euro, existând suspiciuni că ea ar conţine opere de artă provenite din spolierile naziste.
Sute de opere de artă (de fapt, peste 1.400) au fost descoperite şi ulterior confiscate din apartamentul lui Gurlitt din Munchen, în cadrul unei anchete privind o presupusă fraudă fiscală. Alte sute de tablouri au fost descoperite într-o altă locuinţă a lui Gurlitt din oraşul austriac Salzburg.
Cornelius era fiul lui Hildebrand Gurlitt, unul dintre cei mai importanţi negustori de artă din timpul celui de-al Treilea Reich, preferatul lui Goering. Printre operele găsite în apartamentul lui Cornelius (între timp, decedat la 6 mai) se află opere purtând semnăturile lui Chagall, Matisse, Picasso, Degas, Renoir etc.
Înainte de a deceda, Cornelius Gurlitt a apucat să încheie un acord cu statul german pentru restituirea către urmaşii proprietarilor de drept a eventualelor opere de artă care se dovedesc a proveni din jafurile naziste, cu condiţia ca acestea să fie identificate în maximum un an.
Imediat după decesul lui Gurlitt a ieşit la iveală faptul că acesta a lăsat două testamente, desemnându-l ca legatar universal pe Muzeul de Artă din Berna, Elveţia, spre surpriza tuturor. Conducerea muzeului, surprinsă de acest gest, s-a declarat copleşită de sarcina primită, căci este conştientă de chestiunea provenienţei operelor. De aceea până la această oră nu a anunţat oficial dacă acceptă sau nu această moştenire şi nici măcar nu a realizat o evaluare a colecţiei. Muzeul are însă la dispoziţie o perioadă de şase luni pentru acest lucru.