Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Chiar şi în timpul Războiului Rece, SUA şi Rusia au reuşit să găsească o cauză comună. Interesele celor două ţări s-au reunit în acea vreme, în Cosmos.
În iulie, 1975, cele două ţări au sărbătorit primul zbor reunit, cu navetele Apollo şi Soyuz care s-au întâlnit pe orbită, iar astronauţii au imortalizat momentul în care şi-au strâns mâinile şi şi-au zâmbit.
Acum însă, această cooperare pare să fi apus. Staţia Spaţială Internaţională - faimosul proiect-laborator al erei spaţiale, pentru realizarea căruia s-au cheltuit 150 de miliarde de dolari, pare acum divizată ca în timpul Războiului Rece, între politicienii ruşi şi americani, din cauza crizei din Ucraina.
Disputa a început în aprilie, când a fost dezvăluit un document al NASA, în care se consemna că agenţia americană ar urma să suspende toate contactele cu Guvernul rus din cauza "violării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei", după precedentul Crimeea. În urma scurgerii acestui document, deşi nu s-a arătat explicit, s-a presupus că, în acest demers, ar fi implicate şi Casa Albă şi Departamentul de Stat. Documentul repectiv prevedea, între altele, şi restricţii în exportul "articolelor de înaltă tehnologie în domeniul Apărării sau al serviciilor", scrie The Independent. Ruşii au tras concluzia că este vorba despre măsuri de intenţie a SUA de a pedepsi industria spaţială rusă, care pare să aibă dificultăţi.
În toată această afacere însă, Rusia are un punct forte: transportul spaţial al astronauţilor cu navetele ruseşti fabricate de Agenţia Roscosmos, la care americanii apelează pentru transportul cosmonauţiulor lor pe ISS, cu rachetele Soyuz. Acest lucru se întâmplă din 2011, de când SUA şi-au retras şi ultima navetă, Space Schuttle.
Rusia, îngrijorată
Săptămâna trecută, vicepremierul rus Dmitri Rogozin a declarat că Rusia este foarte îngrijorată privind continuarea dezvoltării proiectelor sale de înaltă tehnologie împreună cu un partener - în speţă, SUA- pe care nu se mai poate baza şi a avertizat că, dacă SUA îi vor pune beţe-n roate, Rusia se va opune vehement ca americanii să mai folosească Staţia Spaţială Internaţională după ce aceasta va "ieşi la pensie", în 2020, scrie publicaţia britanică.
Dar, pentru a trimite pe ISS un singur astronaut, americanii trebuie să plătească Rusiei 71 de milioane de dolari. Pentagonul se bazează numai pe rachetele ruseşti RD-180 pentru lansările în Spaţiu, iar stocurile actuale îi sunt de ajuns doar pentru doi ani. După aceea, navetele nu vor mai putea funcţiona dacă Roscosmos nu va putea să vândă motoarele, în cazul unor eventuale restricţii economice din partea SUA.
"Aceasta reprezintă o schimbare în operaţiunile spaţiale care, cu timpul, a căpătat forţă", a explicat James Oberg, un fost inginer în industria spaţială, specializat în fabricarea rachetelor şi autor al unei cărţi a istoriei spaţiale comune a celor două ţări, "Star Crossed".
O nouă eră pentru industria spaţială
Totodată, acest lucru ar marca sfârşitul "parteneriatului unei codependenţe reticente" şi începutul unei noi ere a industriei spaţiale. Acest lucru, în opinia lui, ar încuraja nu numai noi proiecte provenite din ţări cum ar fi India sau China, ci şi apariţia unui nou sector comercial, cu trei "actori" care vor dezvolta capacităţile necesare echipajelor ce vor merge pe orbită.
Nu în ultimul rând, ameninţările Rusiei s-ar putea dovedi a fi pozitive pentru NASA, cât şi pentru sectorul privat. "Rogozin nu face altceva decât să forţeze mâna NASA să accelereze programele americane spaţiale deja existente, pentru o autonomie completă.
Şi va veni şi vremea - peste vreo 3 sau 5 ani, când şi ultimul segment al industriei spaţiale ruse, asupra căruia aceasta deţine încă puterea, se va perima", a mai spus Bolden. (S. Stancu)
