Cursa Air France 447 / Primele concluzii ale accidentului

Experţi ai Biroului de Investigaţie şi Analiză francez care încearcă să elucideze accidentul avionului Airbus prăbuşit în Atlantic, între Rio de Janeiro şi Paris, la 1 iunie, au eliminat posibilitatea ca aparatul să fi explodat în aer.

Aceasta este una din concluziile raportului asupra catastrofei aviatice pe care BEA l-a prezentat la o conferinţă de presă în care a anunţat că va prelungi căutarea cutiilor negre ale aparatului până la data de 10 iulie, notează ziarul ABC, citat de Agerpres.

Aparatul nu a fost distrus în timpul zborului
Avionul companiei Air France care s-a prăbuşit în Oceanul Atlantic la 1 iunie în timp ce acoperea ruta Rio de Janeiro-Paris cu 228 de pasageri la bord 'nu s-a distrus în plin zbor şi pare să se fi ciocnit cu suprafaţa apei pe direcţia de zbor, cu o puternică acceleraţie verticală', se arată în primul raport preliminar prezentat de Biroul de Investigaţie şi Analiză (BEA, în franceză).

Continuă căutarea cutiilor negre
Responsabilul investigaţiei, Alain Bouillard, a explicat în faţa presei că cercetările vor continua, precum şi căutarea celor două cutii negre: deşi cutiile au dispozitive ce emit timp de 30 de zile, se va prelungi căutarea loc cu încă zece zile în încercarea de a le găsi. Începând din 14 iulie, va demara a doua fază de căutare 'cu alte mijloace şi urmând alte metode'.

Defecţiuni la senzorii care măsoară viteza
De asemenea s-a arătat că analiza mesajelor Acars (Aircraft Communications Adressing and Reporting System) al avionului prăbuşit indică 'o incoerenţă a vitezei măsurate' de senzori, deşi a subliniat că aşa-numitele 'pitots' constituie 'un element' dar 'nu sunt cauza accidentului' avionului.

Pilotul a trimis 26 de mesaje, 24 dintre ele în cinci minute
Raportul arată că pe parcursul zborului au fost primite în total 26 de mesaje provenite de la aparatul avariat. Primele două, la puţin timp după decolare, aminteau despre o problemă la băi. Alte 24 au fost emise în cinci minute, între orele 2.10 şi 2.15.

Alerta a fost dată la Brest şi la Madrid
Ultimul contact cu aparatul a avut loc la orele 1.35, iar între orele 8.00 şi 8.30 la centrul de control regional din Madrid şi Brest a fost declanşată faza de alertă după ce nu au mai fost primite veşti despre avion. La orele 12.14, un avion decolează de la Dakar spre Capul Verde pentru a pleca în căutarea aparatului Airbus al companiei Air France.

Astfel, analiza încă în curs, a mesajelor Acars pare să prezinte 'o incoerenţă a vitezei măsurate' şi, mai concret, un mesaj privind senzorul pitot. În general şi în afara contextului acestui accident concret, o defecţiune a senzorilor presupune deconectarea pilotului automat, pierderea direcţiei de zbor şi diminuarea controlului asupra aeronavei deoarece calculele caracteristice vitezei nu mai pot fi urmărite pe ecranul de comandă. Totuşi, mesajul privind senzorul pitot 'nu înseamnă că avionul nu mai putea fi pilotat, ci că s-a trecut la pilotarea manuală clasică'.

Nicio problemă tehnică înainte de decolare
Raportul arată că apartul A330 nu prezenta nicio problemă tehnică înainte de decolare şi că situaţia meteorologică în zona de convergenţă intertropicală unde s-a produs accidentul era 'tipică acestui sezon în jurul Ecuatorului'.

51 de corpuri recuperate
În privinţa operaţiunilor de căutare, raportul arată că au fost recuperate 51 de corpuri, toate transferate în Brazilia, precum şi 640 de resturi ale aparatului provenite din partea din faţă şi din spate, din interiorul cabinei, precum şi fragmente de scaune.

Pasagerii nu erau pregătiţi de amerizare
Bouillard a informat că nu au fost găsite veste de salvare umflate, indicând că pasagerii nu erau pregătiţi de amerizare.

Ceea ce s-a întâmplat cu zborul Airbus A330 rămâne un mister. La o lună de la catastrofă, principala noutate adusă de investigaţie se referă la forma producerii accidentului avionului, care 'nu a explodat în zbor', cum susţineau unii experţi. Nu au fost găsite nici indiciile unei descărcări electrice în urma unui trăsnet şi nici prezenţa unui incendiu la bord. Avionul s-a dezmembrat la impactul cu suprafaţa apei. Bouillard s-a bazat între alte elemente, pe direcţia prăbuşirii aparatului care indică o puternică dezechilibrare spre faţă. El a recunoscut că nu are informaţii privind autopsia corpurilor recuperate, care se efectuează în Brasil şi care ar trebui să stabilească dacă victimele au murit înainte sau după impact.

Există prin urmare mai multe semne de întrebare decât răspunsuri. Precum dificultăţile aparatului de a lua legătura cu turnul de control din Dakar. Accidentul s-a produs într-o zonă neagră între Brazilia şi ţărmul african. La orele 2.10 a fost ultima tentativă de a intra în contact cu Dakarul. Avioanele care au parcurs aceeaşi rută câteva minute mai târziu au avut aceleaşi probleme de comunicaţie. Cele trei zbouri posterioare au făcut detururi de între 20 şi 150 de kilometri pentru a evita o densă concentraţie noroasă, obişnuită însă în zona Ecuatorului.

Avionul accidentat nu s-a abătut de la rută. Un alt aspect neexplicat este timpul care s-a scurs între lipsa de contact şi alarma declanşată de centrele de control din Madrid şi Brest, între orele 8.00 şi 8.30. O întârziere care a dus la amânarea cu două până la trei ore a operaţiunilor de căutare. Şi, chiar dacă cutiile negre emit semnale doar timp de o lună, totuşi Franţa îşi menţine echipele de căutare. (V.A.)