Cursa înarmărilor, gata de un nou start

Confruntările violente din Siria, globalizarea atacurilor rețelei teroriste Stat Islamic, exacerbarea tendințelor expansioniste ale Rusiei în Ucraina și Orientul Mijlociu, precum și necesitatea redefinirii modului de acțiune al NATO au dus la o creștere a cheltuielilor militare pe plan mondial în 2015, după patru ani de recul.

Creșterea cheltuielilor militare este rezultatul unei intensificări a înarmării statelor din Europa Centrală și de Est, din Orientul Mijlociu și din Asia, dezvăluie un raport dat publicității ieri de Institutul Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI). Concomitent, declinul acestor cheltuieli în rândul țărilor occidentale s-a încetinit, arată raportul. La nivel global, cheltuielile militare din 2015 s-au ridicat la 1.676 miliarde de dolari, cu 1% mai mult decât în anul precedent. Ultima creștere bugetară în domeniul apărării fusese înregistrată în 2011.

Arabia Saudită, înaintea Rusiei    

Statele Unite conduc detașat în topul țărilor care alocă cele mai mari fonduri pentru bugetul militar. Deși a scăzut suma alocată armatei cu 2,4 la sută față de anul 2014, administrația de la Washington a cheltuit 596 de miliarde de dolari în 2015. Pe locul doi se clasează China, cu 215 miliarde de dolari - o creștere cu 7,4 la sută față de anul precedent, urmată de Arabia Saudită cu 87,2 miliarde de dolari - creștere cu 5,7 la sută și Rusia, cu 66,4 miliarde de dolari, care a crescut la rândul său bugetul militar cu 7,5 procente. În perioada 2006-2015, remarcă raportul, în timp ce bugetul alocat înarmării de către Statele Unite s-a redus cu 4 la sută, cel al Chinei a explodat, cu 132 de procente, iar cele ale Arabiei Saudite și Rusiei au crescut rapid cu 97, respectiv 91 la sută. Situată pe locul cinci în topul bugetelor militare în 2014, Franța a căzut pe locul șapte, după Marea Britanie și India.

SUA și Europa schimbă strategia

Cheltuielile militare pe continentul nord-american și în Europa Occidentală și de Est au început să fie diminuate în anul 2009, pe fondul crizei economice mondiale și al retragerii trupelor americane și aliate din Afganistan și Irak. În 2015, cu un an înaintea alegerilor pentru Casa Albă, au apărut însă primele semne că administrația americană nu mai dorește să piardă teren nici în fața jihadiștilor din Orientul Mijlociu și nici a politicii militare agresive promovate de Kremlin. La presiunea Pentagonului, a fost stabilit astfel un buget militar diminuat cu o rată mult mai mică decât în anii precedenți. Concomitent, semnalele transmise de Congres în ultima vreme sugerează că bugetul armatei americane nu va fi afectat prea mult nici în 2016.

Deși, în mod global, cheltuielile militare ale Europei au scăzut cu 0,2 la sută, bugetul de apărare al statelor din Europa Centrală și de Est a crescut cu 13 procente. Această tendință a fost înregistrată în special în statele care se învecinează cu Rusia și Ucraina, după izbucnirea crizei ucrainene.