Demență nucleară: Putin invocă Hiroshima, dând de înțeles că e dispus să recurgă la orice pentru a nu pierde războiul

Pe fondul eșecurilor în lanț ale armatei sale pe frontul ucrainean și după ce Moscova i-a avertizat pe locuitorii din Herson să plece, înainte de o așteptată retragere a Rusiei, Vladimir Putin i-a alarmat pe liderii occidentali, făcând referire la atacurile nucleare de la Hiroshima și Nagasaki, într-o conversație cu președintele francez, Emmanuel Macron.

Potrivit unor surse diplomatice citate de „MailOnline”, site-ul publicației britanice „Daily Mail”, Putin a afirmat că aceste bombardamente, care au declanșat capitularea japonezilor și sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, au demonstrat că „nu este nevoie să ataci orașele mari pentru a câștiga”.

Remarca lui Putin vine pe fondul îngrijorării tot mai mari că liderul rus ar putea fi dispus să folosească o armă nucleară tactică în Ucraina. „Macron a fost clar alarmat. A sunat ca o aluzie foarte puternică la faptul că Putin ar putea detona o armă nucleară tactică în estul Ucrainei, lăsând Kievul intact. Aceasta părea să fie ideea centrală a cuvintelor sale!”, a precizat o sursă guvernamentală franceză pentru ziarul britanic.

„Cei doi președinți au discutat, fără îndoială, despre riscul utilizării armelor nucleare. Putin vrea să transmită mesajul că toate opțiunile sunt pe masă, în conformitate cu doctrina rusă referitoare la armele nucleare”, a adăugat aceeași sursă.

Statele Unite au detonat două bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august 1945. Bombardamentele au ucis între 129.000 și 226.000 de persoane, majoritatea fiind civili. Japonia a capitulat în fața forțelor aliate, la 15 august.

Alarmă în cancelariile occidentale

Tot „Daily Mail” dezvăluise recent că, în ultimele sale zile în fruntea guvernului de la Londra, Liz Truss era atât de îngrijorată de posibila utilizare de către Moscova a unei arme nucleare în Ucraina, încât devenise obsedată de prognoza meteo, temându-se că vântul ar fi putut aduce un nor radioactiv deasupra Regatului Unit.

Truss fusese informată de către agențiile britanice de spionaj că Putin ar putea detona o armă atomică deasupra Mării Negre, pentru a arăta Occidentului de ce este capabil, fără a declanșa un război nuclear la scară largă.

Oficialii au avertizat că Putin ar putea „să folosească o armă nucleară”, după ce forțele ucrainene au atacat podul rutier ce leagă Rusia de Crimeea, lucru despre care președintele rus avertizase că ar „depăși o linie roșie” și ar atrage după sine „Ziua Judecății”.

La rândul lui, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a fost informat de către serviciile sale de spionaj că există un risc „foarte mare” ca Rusia să folosească arme nucleare tactice.

Concomitent, Casa Albă a avertizat Kremlinul să se abțină de la folosirea dispozitivelor atomice tactice, în caz contrar Rusia riscând să se confrunte cu „consecințe grave”, fără precedent. 

Cu puțin timp înainte de anexarea celor patru regiuni ucrainene, Putin avertizase că dacă forțele occidentale vor pune în pericol „integritatea” teritoriului rusesc, atunci „vom folosi cu siguranță toate mijloacele de care dispunem!”. „Nu este o cacealma!”, a adăugat el.

Ultima convorbire telefonică mediatizată a președintelui francez cu Putin a avut loc la 11 septembrie, atunci când Macron a cerut încetarea focului și restabilirea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei.

Context exploziv

Dezvăluirea despre referirea la Hiroshima și Nagasaki a venit în contextul în care Putin i-a avertizat pe locuitorii orașului ucrainean Herson să plece, în caz contrar urmând să fie deportați cu forța din teritoriul controlat de Rusia.

Forțele Kievului au avansat constant în direcția portului strategic, care este singurul oraș important câștigat de Moscova, de când trupele sale au invadat Ucraina. Se pare că peste 70.000 de persoane au fost deja mutate din Herson, iar soldații ruși ar fi părăsit orașul.

Comandanții de rang înalt sunt evacuați, lăsând doar recruți neantrenați să încerce să țină piept ofensivei ucrainenilor, susțin serviciile occidentale de informații, care se așteaptă ca orașul să reintre sub controlul Kievului până la Crăciun.

Pierderea Hersonului ar fi o imensă umilință pentru Putin, atacat deja de tot mai numeroși naționaliști și lideri de opinie din Rusia, pentru faptul că nu a recurs până acum la utilizarea de arme nucleare de putere redusă. 

În acest context, Kremlinul și aparatul său de propagandă au recurs în ultimele zile la o retorică mult mai dură. Putin a afirmat că 318.000 de recruți militari s-au înrolat la datorie în timpul recentei mobilizări - depășind obiectivul său de 300.000 - dintre care 49.000 sunt deja implicați în lupte active în Ucraina. De asemenea, Ministerul rus al Apărării a anunțat în weekend că președintele intenționează să desfășoare forțe speciale pentru a-și executa propriile trupe, dacă acestea se retrag din fața armatei inamice.

„Un führer rus, care a realizat că pierde războiul!”

„Vestea că Putin a discutat în mod deschis cu președintele Macron despre folosirea armelor nucleare contra Ucrainei ar trebui să ne șocheze, dar nu să ne surprindă”, este de părere cunoscutul autor și istoric britanic Andrew Roberts, citat de „MailOnline”.

Dictatorul rus a depășit foarte multe linii roșii în cursul acestui război - bombardarea fără discriminare a țintelor civile, cum ar fi apartamentele rezidențiale și spitalele, încălcarea repetată a acordurilor de încetare a focului cu privire la coridoarele umanitare, utilizarea fosforului alb și a armelor termobarice, remarcă el.

Roberts mai amintește de distrugerea, cu bombe de 500 de kilograme, a teatrului din Mariupol, unde se adăposteau copii, „de utilizarea deliberată a violului și a torturii, precum și de încercarea de a arunca dovezile în gropi comune”.

„Desigur, ca întotdeauna în cazul lui, remarcile pe care Putin le-a făcut cu privire la precedente pentru justificarea acțiunii pe care intenționează să o întreprindă au fost formulate în ignoranță”, spune istoricul britanic.

„Când a afirmat că «nu trebuie să bombardezi orașele mari pentru a câștiga un război» - referință sinistră la bombardarea orașelor Hiroshima și Nagasaki - el a ignorat faptul că centrele japoneze mai mari, Tokyo și Kyoto, fuseseră deja distruse în mod îngrozitor până atunci. În mod similar, Berlinul suferise pierderi uriașe înainte ca războiul să fie câștigat împotriva Germaniei”, mai precizează el.

„A pune semnul echivalenței între distrugerea de către aliați a orașelor Hiroshima și Nagasaki, pentru a pune capăt unui război mondial contra fascismului - în care au murit aproximativ 60 de milioane de oameni după șase ani -, și visurile maniacale ale führerului rus de astăzi înseamnă a pătrunde în mintea unui dictator care începe să recunoască faptul că ar putea pierde războiul început de el în mod atât de stupid!”, spune Roberts.

„La fel ca în cazul eseului său, analfabet din punct de vedere istoric, de 6.500 de cuvinte, din iulie 2021, intitulat «Despre unitatea istorică a popoarelor rus și ucrainean», - care a fost menit să ofere justificarea intelectuală pentru invazia sa în Ucraina, în februarie, anul următor -, înțelegerea istoriei de către Putin este periculos de slabă, având în vedere greutatea imensă pusă pe aceasta pentru a justifica acțiuni cu consecințe devastatoare în viața reală pentru milioane de oameni”, adaugă el.

La cacealma?

Roberts mai remarcă faptul că, după eliberarea foarte probabilă a Hersonului din mâinile rușilor, nu va mai exista niciun oraș ocupat de Rusia la vest de fluviul Nipru. „Prin urmare, este posibil ca remarcile scandalos de incendiare ale lui Putin cu privire la armele nucleare să fie doar o cacealma pentru a distrage atenția de la umilința care se apropie, după modelul aceleiași abordări nucleare riscante în care s-a complăcut în mod regulat, de la invazie, atunci când lucrurile merg prost pentru el!”, mai spune istoricul.

Ocazional, el și ministrul său al Apărării, Serghei Șoigu, au adus în discuție opțiunea nucleară pentru a încerca să divizeze NATO. Într-adevăr, menționarea acesteia în fața lui Macron, care este, după cum se știe, cel mai puțin anti-Putin dintre principalii lideri occidentali și cel mai deschis la o înțelegere negociată „în afara rampei”, ar putea fi doar cea mai recentă reluare a acestei cacealmale, mai consideră Roberts.

Iar dacă chiar crede că va câștiga războiul cu arme nucleare, Putin nu a înțeles nimic din limitele toleranței internaționale.

Până în prezent, China, India, Iran, Pakistan și alte câteva țări importante, de care depinde ceea ce a mai rămas din economia rusă, l-au tolerat pe Putin într-o măsură mult mai mare decât ar fi făcut-o dacă ar fi fost vorba despre o națiune democratică, cu orientare occidentală, care a încălcat atât de grav o normă internațională acceptabilă.

Vânzând cantități uriașe de petrol și gaze ieftine, cumpărând arme și, în general, acționând ca un ghimpe în coasta Occidentului, Putin a fost un prieten util pentru aceste țări, care încă nu l-au condamnat în cadrul ONU.

Dacă Putin ar lansa o bombă nucleară, toate aceste state, cu excepția Iranului, ar fi obligate să rupă însă legăturile cu Rusia, din cauza propriei lor doctrine oficiale contra „primei lovituri nucleare”, dar și deoarece repulsia față de Moscova ar fi resimțită puternic de propriile națiuni, concluzionează Roberts.