Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Populiştii de dreapta se luptă se obţină, şi urmează să o şi facă, locuri în Parlamentul European la viitoarele alegeri din luna mai, iar acest lucru reprezintă o veste bună pentru Moscova, în contextul în care Rusia şi dreapta europeană s-au curtat reciproc de mai mult timp, în timp ce politicienii mainstream de la Bruxelles au ţinut Moscova la distanţă.
Preşedintele rus Vladimir Putin este în căutarea unor aliaţi în cadrul Uniunii Europene, iar populiştii de dreapta au răspuns apelului său, notează publicaţia germană Der Spiegel, într-un amplu comentariu, intitulat:”Un partener pentru Rusia: Extrema-dreaptă europeană flirtează cu Moscova”.
S-au schimbat datele problemei
În timpul Războiului Rece, partidele de stânga erau deseori privite cu destulă suspiciune în Vest. Teama era mare, poate chiar exagerată, că acestea ar fi putut acţiona ca un cap de pod pentru Uniunea Sovietică şi blocul estic comunist, în permanenta şi disperata lor încercare de a domina. Dar vremurile s-au schimbat.
În condiţiile în care relaţiile dintre Moscova şi Occident sunt din nou tensionate din cauza evenimentelor din Ucraina şi Crimeea, partidele de dreapta din Europa îşi manifestă afinitatea pentru Rusia.
Şi, cum alegerile pentru Parlamentul European se apropie cu paşi rapizi în luna mai, populiştii de extremă-dreapta – cu partide în mai multe ţări, bine poziţionate pentru a obţine procente la următoarele alegeri – sunt destul de deschise în dorinţa lor de a acţiona drept avocat al Moscovei la Bruxelles, comentează Der Spiegel.
“Cred că putem fi un partener bun pentru Rusia în Parlamentul European”, a declarat Filip De Winter, un membru important al partidului flamand Vlaams Belang, adăugând că, la rândul său, Rusia îi consideră “potenţiali parteneri”.
De asemenea, vocile din Rusia au fost la fel de optimiste în ceea ce priveşte colaborarea cu extrema-dreaptă europeană. “Sperăm ca rezultatele alegerilor următoare să le ofere acestor oameni mai multă putere”, a declarat Serghei Markov, un cercetător politic conservator, cu legături strânse cu Kremlinul. “Avem nevoie să avansăm pentru a dezvolta în continuare această cooperare” cu dreapta europeană, a adăugat acesta.
Conferinţa de la Parlamentul European
Comentariile lui De Winter şi Markov vin pe marginea unei conferinţe desfăşurate recent la Parlamentul European, care marchează cea mai serioasă încercare a partidelor europene de dreapta de a curta Rusia. Denumită oarecum stângaci “UE - Rusia: Detensionarea crizei - Foaie de parcurs pentru pace în Europa”, întâlnirea a fost organizată de către Fiorello Provera, un membru marcant al Ligii Nordului din Italia şi vicepreşedinte al Comisiei pentru Afaceri Externe în Parlamentul European, împreună cu David Lasar, de la Partidul Libertăţii din Austria (FPÖ, islamofob).
Şi Ucraina? Soarta acestei ţări pare a nu se afla pe lista priorităţilor extremei-drepte. Nu a existat nicio dezbatere în cadrul conferinţei de la PE despre situaţia din Ucraina, iar Kiev-ul a fost menţionat doar pentru a se sublinia problematicul rol jucat actualmente în politica ucraineană de partidul antisemit Svoboda.
Un aliat natural?
Pe de altă parte, notează Der Spiegel, paralelele dintre poziţiile politice ale Rusiei şi extremei-drepte din Europa sunt pe cât de numeroase, pe atât de variate. Scepticismul cu privire la imigraţie şi grijile cu privire la ameninţarea extremismului islamist fac din Putin un aliat natural pentru o dreaptă xenofobă ale cărui principale instrumente politice sunt atacurile zgomotoase la politica europeană în domeniul imigraţiei. De asemenea, deşi autoritarismul şi politica homofobă a Rusiei nu deranjează extrema-dreaptă, scepticismul faţă de UE şi legăturile acesteia strânse cu SUA oferă, probabil, cea mai largă bază pentru cooperarea extremei-drepte cu Rusia.
Vasili Lihacev, un parlamentar rus, care este adjunctul preşedintelui Comitetului de Cooperare Parlamentar UE-Rusia, a atacat UE la conferinţa de la PE, denumind rezoluţiile europene privind criza din Ucraina drept “ruşinoase” şi declarând că este “clar” că protestele de la Kiev au fost “un proiect pus la punct de organizaţii neguvernamentale din SUA”. Şi alţii au exprimat opinii antiamericane la conferinţă, adaugă sursa citată.
Ce indică sondajele de opinie
Pentru partidele de dreapta din Europa, evidenţierea preferinţei lor pentru legături mai strânse cu Rusia are avantaje clare, scrie Der Spiegel. Sondajele recente au indicat că, deşi îngrijorarea cu privire la agresiunea rusă în Crimeea este larg răspândită, dorinţa de a contesta Moscova şi a sprijini Kievul este, de asemenea, limitată. Astfel, un sondaj YouGov de la sfârşitul lunii martie a constatat că doar 42% dintre britanici şi germani şi doar 35% dintre francezi sunt în favoarea unor sancţiuni care ar putea afecta propriile economii. Mai mult, susţinerea pentru acordarea unui ajutor financiar Kievului este chiar mai slabă.
Pe de altă parte, cooperarea dintre extrema-dreaptă europeană şi Rusia are loc de o perioadă de timp. Un raport publicat în luna martie de către Political Capital Institute, cu sediul la Budapesta, remarca faptul că Moscova şi-a manifestat interesul faţă de partidele de dreapta din Europa de Est de mai mulţi ani. De asemenea, documentul arăta că, deşi admiraţia pentru Rusia nu este generalizată pe scena ultraconservatoare din Europa, există o “afinitate ideologică şi politică” extinsă între extrema-dreaptă şi Rusia.
Citește pe Antena3.ro
