Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Bugetul Greciei pe anul viitor a fost adoptat în cursul nopţii de duminică spre luni şi prevede noi economii în valoare de 9,4 miliarde de euro. Au spus "da" peste 150 de deputaţi din totalul de 300, între care parlamentarii celor trei partide ale coaliţiei guvernamentale - Noua Democraţie, de dreapta, socialiştii de la Pasok şi Stânga Democrată, potrivit Rador. Votul a fost al doilea pas în eforturile Greciei de deblocare a creditului extern, după adoptarea, săptămâna trecută, a unui plan de austeritate care prevede economii bugetare dureroase de peste 18 miliarde de euro până în 2016.
Noi proteste
Şi atunci şi acum, grecii au ieşit pe străzi pentru a protesta faţă de un regim de austeritate, pe care spun că nu îl mai pot suporta. În Piaţa Syntagma din capitala elenă s-au aflat 15.000 de oameni, care au protestat însă paşnic. Joia trecută, înainte de adoptarea planului de austeritate, pe străzile Atenei s-au aflat 70.000 de oameni, iar manifestaţia a degenerat în violenţă.
"În zona euro, Grecia clocoteşte" titrează To Vima, care scrie că în timp ce cetăţenii se zbat între incertitudine şi furie, tragedia greacă se prelungeşte deoarece mult-aşteptatul ajutor financiar nu va fi acordat până când UE şi FMI nu vor ajunge la un acord asupra unei soluţii de ansamblu pentru problema Greciei. Ţara trebuie să găsească 5 miliarde de euro până la sfârşitul acestei săptămâni pentru a-şi achita datoriile, al căror termen de rambursare începe în data de 16 noiembrie, relatează Financial Times. Creditorii internaţionali nu au luat încă decizia privind acordarea următoarei tranşe de asistenţă financiară în valoare de 31,5 miliarde de euro, în pofida aprobării de către Atena a noului buget.
Pe hârtie, venituri mai mici
În timp ce grecii obişnuiţi se clatină sub măsurile de austeritate stricte, bogaţii acestei ţări continuă să se sustragă de la plata impozitelor. Majoritatea grecilor care lucrează în mod independent declară venituri cu mult mai mici decât cele reale, în timp ce magnaţii din industria navală se bucură de scutiri de impozite generoase, relatează revista germană Der Spiegel.
Chiar dacă principiul justiţiei fiscale este stipulat în Constituţia elenă, a devenit tot mai evident faptul că nu toţi contribuabilii greci s-au născut egali. Noile măsuri de austeritate adoptate de Parlament vor reprezenta un test pentru coaliţia la putere, dar şi pentru unitatea socială a ţării, apreciază analiştii. Deja, astfel de măsuri, în combinaţie cu o creştere de impozite, au redus venitul mediu pe familie în Grecia la jumătate de la începutul crizei, iar noile măsuri anunţă o scădere a pensiilor cu 25%.
Nu toţi sunt egali în faţa legii
În acelaşi timp însă, o mică elită a proprietarilor de nave greci se luptă să îşi păstreze exceptarea de la taxe - de asemenea, în mod ironic, prevăzută în Constituţie. Între timp, alţi greci bogaţi, printre printre care medici, avocaţi şi ingineri, continuă să evite în mod sistematic impozitele. Potrivit unui studiu recent, 7 din 10 greci care desfăşoară activităţi independente declară cu mult sub veniturile încasate. În acest context, deşi criza face ravagii de cinci ani, mulţi greci bogaţi nu resimt o presiune mai mare de a plăti impozitele decât o resimţeau înainte.
Venituri nedeclarate: peste 10% din PIB în 2009!!!
Autorii studiului au folosit datele puse la dispoziţie de o bancă grecească mare, care utilizează mai mulţi factori, alături de declaraţia de venit, pentru a evalua solvabilitatea unui client. Rezultatul: veniturile nedeclarate ale grecilor care desfăşoară activităţi independente s-au ridicat la 28 miliarde de euro în 2009, peste 10% din PIB-ul pe acel an, iar statul grec a pierdut, în consecinţă, 11, 2 miliarde de euro.
Topul evazioniştilor
Medicii conduc în topul evazioniştilor fiscali, cu venituri de aproape 2,5 ori mai mari decât suma pe care o declară. Avocaţii îi urmează îndeaproape, alături de economişti, jurnalişti, precum şi de persoane care lucrează în industria divertismentului.
Un avocat din Salonic, care a dorit să-şi anonimatul, explică că este foarte uşor să fii evazionist fiscal. "Până de curând, exista un comision minim de 300 de euro pentru prezentarea unui caz în instanţă. Avocaţii importanţi percepeau clienţilor sume de mii de euro, însă emiteau o chitanţă de doar 300 de euro. Cunosc avocaţi importanţi, care sunt în branşă de 30 de ani şi care nu plătesc un singur euro impozit”, explică avocatul. Este doar un exemplu dintr-un noian, că doar nu degeaba s-au adunat aceste sume astronomice.
Ca atare, comentează Der Spiegel, nu este surprinzător faptul că numărul de greci care declară venituri de peste 500.000 de euro este de doar 200 de persoane, astfel încât chiar dacă Guvernul va pune în aplicare o cotă de impozitare de 50% pe aceste venituri, demersul va rămâne în mare măsură simbolic.
Imposibila misiune
A-i taxa pe bogaţi însă este - aşa cum descoperă în prezent ministrul economiei, Yiannis Stournaras - mai uşor de zis decât de făcut. Şi nu există niciun exemplu mai bun decât cel al proprietarilor de nave, care pretind că operează cea mai mare flotă comercială din lume. Aceştia beneficiază de zeci de scutiri de impozite menite să le garanteze competitivitatea. În acest context, guvernele succesive elene le-au lăsat neatins acest statut special, iar situaţia lor nu a constituit un subiect important nici pe agenda publică, nici în cadrul negocierilor Greciei cu creditorii săi internaţionali.
Evazioniştii, în colimator
Pe de altă parte, Guvernul actual nu ignoră complet problema evazioniştilor fiscali. În acest moment, Atena ia în considerare crearea unei unităţi de 100 de persoane care se va ocupa de evazioniştii fiscali bogaţi. Cu toate acestea, şansele de succes par îndoielnice. Din cele 5.000 de cazuri suspectate de evaziune fiscală adunate din registrele bancare elene, doar 334 au fost soluţionate în mod concludent. Iar dacă la aceasta se adaugă birocraţia şi sistemul judiciar notoriu de lente din Grecia, ar putea trece ani înainte ca statul să ajungă să primească mai mulţi bani de la evazioniştii bogaţi.
