Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În organizarea Institutului Social Democrat “Ovidiu Şincai” a avut loc dezbaterea cu tema “Alegerile din Germania- semnificaţii şi consecinţe”. Dezbaterea, moderată de Adrian Severin, director excutiv al institului, a reunit personalităţi reprezentative ale mediului politic, parlamentar, diplomatic şi ştiinţfic: Adrian Năstase, Bogdan Niculescu-Duvăz,Smaranda Dobrescu, Dan Mihalache, Gabriela Creţu, Florin Abraham,Cristi Chiscop, Dorina Năstase, Liliana Popescu, Adreea Persinaru, Petre Prisecaru, Cătălin Tiuh. Misiunea diplomatică a Germaniei la Bucureşti a fost reprezentată de către doamna Julia Gross, adjunct al şefului misiunii.
Premisele discuţiei, enunţate de către Manuela Catrina şi Adrian Marius Dobre,director executiv, respectiv secretar general al institutului-gazdă, au fost exprimate, în mod sugestiv, în formularea: “Germania de după alegeri, mai puternică sau mai ponderată?”. Practic, aceasta însemnă că. în funcţie de formula de guvernare la care se va conveni- o mică sau o mare coaliţie- şi, cu precădere, de programul de guvernare care va fi adoptat, se pot previziona următoarele etape pe care le va parcurge atât Germania, cât şi Uniunea Europeană însăşi. Altfel spus, este un veritabil test de re-gândire a parcursului economiei şi al societăţii germane, test al cărui punct de referinţă va fi dat de opţiunea pentru continuarea politicii de austeritate sau pentru atenuarea, pentru ponderarea sa.
Un răspuns clar din partea noului gvern de la Berlin este cu atât mai necesar cu cât politica de austeritate pe care Germania a răspândit-o în Europa - mai direct spus: ”a impus-o Uinunii Europene”- nu a aplicat-o, ea însăşi. Dimpotrivă, tocmai faptul că nu a aplicat “ la ea, acasă” o asemenea politică i-a permis Germaniei să îşi menţină capacitatea de export şi, în acest fel,să performeze.
De aceea, a devenit inevitabilă întrebarea: vor mai miza, Angela Merkel şi pe viitorul guvern al Germania, pe cartea austerităţii? Iar, în funcţie de răspunsul la această întrebare, se poate discuta şi dacă Uniunea Europeană va continua să aplice acest model care, până acum, nu a generat decât dezechilibre, având toate datele ca, dacă vă fi continuată, să euşeze în mod dramatic şi cu mari costuri sociale.
În corelaţie cu palierul economic, în cadrul dezbaterii, au fost abordate multiplele impicaţii şi determinări politice ale scrutinului german, inclusiv în arealul Uniunii Europene. Au fost enumerate, în principal, următoarele fapte: -scăderea atractivităţii partidelor de masă,- creşterea capacităţii partidelor mici de a capta interesul electoratului,- ieşirea liberalilor din legislativul Germaniei- tendinţa ascendentă de polarizare a opţiunilor populaţiei către extreme. Toate acestea sunt fenomene care, deşi se petrec în Germania, au reverberaţii specifice la nivelul statelor Europei. În context, a fost evidenţiată scăzuta capacitate a stângii europene de a prezenta soluţii consistente, oferte pragmatice de relansare economică şi de securitate socială capabile să atragă şi să motiveze opţiunile electoratului. Imperativul unei grabnice şi vIguroase relansări a construcţiei social democrate l-a exprimat sloganul “o stângă puternică pentru Europa de mâine!”
Corolarul dezbaterilor s-a regăsit în ideea că, de răspunsul pe care îl vor da acestor mesaje directe, Germania şi, în egală măsură, fiecare dintre statele membre ale Uniunii Europene, va depinde, într-o mare măsură, rezultatul europarlamentarelor din anul 2014. Şi, foarte probabil, însuşi viitorul construcţiei europene.
În ceea ce priveşte impactul alegerilor din Germania, al formulei decoaliţie, implicit de guvern, ca şi de programul acestuia asupra României, opinia participanţilor la dezbateri a fost, laconic şi poate tocmai de aceea, foarte sugestiv exprimată de către Adrian Năstase: “nu facem predicţii!”
Formulare incitantă, care ar avea, cred, certe şanse pentru a devini tema unei viitoare dezbateri.
