Eforturile noului lider de a-și consolida controlul asupra administrației de la Washington ar putea demara încă din prima zi a lui Trump în calitate de președinte, printr-un ordin executiv menit să elimine protecția locurilor de muncă pentru aproximativ 50.000 de angajați federali de carieră, permițând înlocuirea acestora cu loialiști aleși cu mare atenție.
Concomitent, administrația Trump va exercita presiuni pentru a ocupa cât mai curând posibil, pe criterii politice, miile de funcții din cadrul guvernului, au dezvăluit surse cu acces la informații din interiorul echipei de tranziție a președintelui ales, citate de Reuters.
Scopul este acela de a injecta oameni fideli doctrinei lui Trump, adânc în aparatul federal, poate mai mult decât a făcut-o oricare alt președinte din istoria modernă a țării, au adăugat aceleași surse.
Într-adevăr, într-un indiciu asupra a ceea ce ar putea urma, echipa lui Trump a solicitat deja demisiile a trei diplomați de carieră de rang înalt, care supraveghează forța de muncă și coordonarea internă a Departamentului de Stat al SUA.
Susținătorii lui Trump îi acuză pe birocrații pe care îi consideră neloiali că i-au zădărnicit președintelui agenda în timpul primului său mandat la Casa Albă, încetinindu-i inițiativele din Departamentul de Justiție, Departamentul Educației, precum și din alte agenții.
Numiri politice
Cele mai importante persoane numite de Trump pentru cel de-al doilea său mandat au primit indicația explicită de a reorganiza forța de muncă federală sau și-au exprimat sprijinul pentru acest plan.
Russell Vought, nominalizat de Trump pentru a reveni în funcția de director al Biroului de Management și Buget, a jucat un rol central în elaborarea unei versiuni anterioare a ordinului de reclasificare, cunoscut sub numele de „Schedule F”, în timp ce Trump părăsea Casa Albă, în 2020.
Ordinul executiv „reînviat” în privința „Schedule F” ar permite oficialilor agențiilor federale să reclasifice posturile, din posturi de carieră în numiri politice. Acest lucru ar oferi agențiilor dreptul să concedieze angajații de carieră fără motiv și să îi înlocuiască discreționar.
În timpul celui de-al doilea mandat al lui Trump, Vought va fi ajutat de Sergio Gor, nominalizat să conducă biroul de personal al Casei Albe, și de James Sherk, un alt arhitect al programului „F”, pe care Trump l-a numit asistent special al președintelui.
În 2021, Sherk a pregătit un raport pentru „America First Policy Institute”, un think tank conservator, ce detalia episoadele în care birocrația federală ar fi sabotat în mod intenționat obiectivele politice ale lui Trump, în timpul primului său mandat.
Printre alte persoane însărcinate cu eradicarea „statului paralel” se numără procurorul general nominalizat Pam Bondi, posibilul viitor director al FBI, Kash Patel, secretarul de Stat nominalizat, Marco Rubio, consilierul pentru Securitate Națională, Mike Waltz, Linda McMahon, nominalizată în domeniul Educației, precum și Elon Musk și Vivek Ramaswamy, care vor conduce departamentul lui Trump de eficientizare a guvernului.
Atunci când a fost chestionată de o parte a presei americane, echipa de tranziție a lui Trump nu a dorit să ofere detalii asupra unui calendar pentru remanierea planificată, care ar putea dura luni, din cauza procedurilor de elaborare a normelor federale.
„Administrația Trump va avea un loc pentru persoanele care servesc în guvern și care sunt angajate să apere drepturile poporului american, să pună America pe primul loc și să asigure cea mai bună utilizare a banilor din impozitele oamenilor care muncesc”, a răspuns Brian Hughes, purtător de cuvânt al echipei de tranziție.
„Impunerea unei culturi a tăcerii și fricii”
Expresia „deep state”, lansată de doi universitari americani, se folosește de prin anii 1960, dar a fost readusă în atenție, recent, de către mass-media conservatoare din SUA, precum „Fox News”, pentru a justifica problemele cu Justiția ale lui Trump, care s-ar confrunta cu un „stat paralel”, un fel de administrație ocultă și incontrolabilă, ce ar căuta să-i pună bețe în roate.
Criticii noului președinte și sindicatele care îi reprezintă pe lucrătorii federali afirmă că nu există un „stat paralel”, iar Trump și susținătorii săi vântură o teorie a conspirației doar pentru a justifica o acaparare a puterii executive.
James Eisenmann, avocat și expert în politica privind forța de muncă federală, a declarat într-un interviu că Trump se înșală asupra faptului că majoritatea angajaților guvernamentali au o agendă ideologică.
Eisenmann a menționat că, în conformitate cu legislația actuală, numai lucrătorii neperformanți sau insubordonați pot fi concediați. Programul „F”, a spus el, ar crea o cultură a tăcerii și a fricii, care ar putea afecta performanța la locul de muncă.
„Oamenilor le va fi teamă să vorbească sau chiar să sugereze ceva util, de teamă să nu fie concediați”, a precizat Eisenmann. „Când oamenilor le este frică, nu este ușor să îi convingi să facă ceva”, a adăugat el.
Steve Lenkart, director executiv al Federației Naționale a Lucrătorilor Federali, a afirmat, într-un alt interviu, că noua clasificare vizează crearea „unei poliții secrete” în cadrul guvernului federal.
„Viitoarea administrație recunoaște că va folosi programul «F» pentru a supune angajații profesioniști la teste de loialitate profesională sau politică și va scăpa de cei indezirabili”, a spus el.
Identificarea țintelor
În cursul audierilor de confirmare din Senat, de săptămâna trecută, Vought și Bondi și-au exprimat sprijinul pentru politicile din spatele programului „F”. Vought a declarat chiar că este de părere că anumite părți ale guvernului federal au fost „transformate în arme”.
El a refuzat să răspundă, atunci când a fost întrebat dacă l-a sfătuit pe Trump să efectueze concedieri în masă. Vought a afirmat însă că reclasificarea angajaților de carieră i-ar oferi președintelui siguranța că este înconjurat de persoane cu rol de elaborare a politicilor, „care răspund opiniilor lui și agendei sale”.
În cursul audierii sale, Bondi a declarat că ancheta consilierului special Jack Smith asupra lui Trump a fost o dovadă a partizanatului din cadrul Departamentului de Justiție.
Ea a promis că nu va folosi departamentul pentru a viza persoane pe baza politicii lor, dar a evitat întrebările directe cu privire la anchetarea adversarilor politici ai lui Trump.
Procesul de identificare a membrilor birocrației federale, ale căror opinii ar putea fi în dezacord cu viitoarea administrație, a început însă deja.
În decembrie, „American Accountability Foundation”, care funcționează cu sprijinul fundației conservatoare „Heritage Foundation”, i-a trimis o scrisoare lui Pete Hegseth, nominalizat pentru conducerea Pentagonului, în care numea 20 de lideri din cadrul armatei americane pe care îi considera a fi prea concentrați pe inițiativele privind diversitatea și incluziunea.
Ministrul demisionar al Apărării, Lloyd Austin, a apărat astfel de eforturi, afirmând că diversitatea armatei reflectă diversitatea Statelor Unite.
„American Accountability Foundation” a publicat, de asemenea, pe site-ul său, o listă „Top 10 Targets” cu angajații de carieră din cadrul Departamentului de Securitate Internă și al Departamentului de Justiție despre care susține că sunt refractari la eforturile sporite de securizare a frontierelor.
Urmează să apară și alte nume, a declarat un purtător de cuvânt al grupului.
![]()
Redefinirea ordinii constituționale
La rândul lui, ambasadorul Germaniei în Statele Unite a avertizat că viitoarea administrație Trump va încerca să suprime independența sistemului judiciar, a agențiilor de aplicare a legii și a mass-media americane și că va acorda marilor companii de tehnologie putere de co-guvernare.
Potrivit unui documentul informativ, datat 14 ianuarie și semnat de ambasadorul Andreas Michaelis, agenda lui Donald Trump pentru al doilea mandat la Casa Albă va fi una de „perturbare maximă”, care va aduce „o redefinire a ordinii constituționale, prin concentrarea maximă a puterii la președinte, în detrimentul Congresului și al statelor federale”.
„Principiile democratice de bază și mecanismele de control și echilibru vor fi în mare parte subminate, legislativul, forțele de ordine și mass-media vor fi lipsite de independență și utilizate în mod abuziv ca braț politic, iar «Big Tech» va primi putere de co-guvernare”, se arată în documentul văzut de jurnaliștii de la Reuters.
Documentul citează sistemul judiciar, și în special Curtea Supremă a SUA, ca fiind ținte principale ale încercărilor lui Trump de a-și promova agenda.
Michaelis consideră că preluarea controlului asupra Departamentului de Justiție și al FBI este esențială pentru ca Trump să își atingă obiectivele politice și personale, inclusiv deportările în masă, răzbunarea împotriva adversarilor lui, precum și impunitatea juridică.
El spune că Trump are opțiuni legale destul de largi pentru a-și impune agenda în state, între care „chiar și posibilitatea desfășurării militare în interiorul țării pentru activități polițienești, în cazul unei «insurecții» și «invazii» declarate”.
Legea Posse Comitatus, din 1878, interzice militarilor federali să participe la aplicarea legii interne, cu unele excepții.
Reprimarea mass-media ostile
Michaelis prevede, de asemenea, o „redefinire a Primului Amendament”, afirmând că Trump și miliardarul Elon Musk, proprietarul platformei X, iau deja măsuri împotriva criticilor și a companiilor mass-media care nu cooperează.
„Unul folosește procese, amenință cu urmărirea penală și revocarea licenței, celălalt are de partea lui algoritmi manipulați și conturi blocate”, susține Michaelis în document.
Susținerea repetată de către Musk a partidului de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), înaintea alegerilor naționale din 23 februarie, a stârnit furia Berlinului, însă guvernul nu s-a grăbit să părăsească în unanimitate platforma deținută de cel mai bogat om al planetei.
Berlinul a avut o relație deosebit de dificilă cu Statele Unite în timpul primei administrații Trump, confruntându-se cu tarife vamale imense și cu critici legate de nerespectarea obiectivului NATO privind cheltuielile de apărare.


