Europa, cuprinsă de fobia nucleară

Elveţia a stopat planurile sale nu­cleare, Germania va suspenda pla­nul de prelungire a activităţii centralelor sale atomice, iar austriecii au ce­rut „teste de stres”, asemeni băn­ci­lor, pentru a vedea cât de sigure sunt unităţile atomice. Toată această re­voluţie împotriva energiei nucleare vine după ce Japonia are probleme în a ţine sub control centralele sale, afectate de cutremurul de 8,9 grade şi tsunami-ul de după.

Experţii europeni în energie nucleară se vor întâlni în această săptămână la Bruxelles pentru a discuta despre potenţialele ramificaţii ale problemelor pe care Japonia le are cu răcirea reactoarelor.

Austria, care nu foloseşte deloc energia atomică, a propus ca centra­lele nucleare europene să fie supuse unor „teste de stres”. „Trebuie sa ve­rificăm siguranţa centralelor nucleare în eventualitatea unui cutremur şi starea sistemelor acestora de răcire şi a celor de re­ţi­nere a radiaţiilor”, a declarat Nikolaus Berlakovich, mi­nis­trul austriac al Mediului, transmite EUObserver. România va fi di­rect afectată de eventuale măsuri su­plimentare deoarece operează două reactoare pe platforma de la Cernavodă, iar acestea produc 18% din consumul său energetic. Elveţia a anunţat deja că stopează procedurile pentru au­tori­zarea a trei noi centrale nucleare. Germania va suspenda şi ea planul de prelungire cu 12 ani a activităţii la centralele sale nucleare, agreat în 2009, potrivit surselor citate de re­vista Focus. Aproape 60.000 de oa­meni au ieşit sâmbătă pe străzile Germaniei pentru a protesta împotriva folosirii energiei nucleare. Oamenii au format un lanţ uman între oraşul Stuttgart şi o centrală nucleară aflată la 45 de kilometri.

Gunther Oettinger, comisarul eu­ropean pentru Energie, se va în­tâlni săptămâna aceasta cu autorităţile nucleare din ţările membre ale Uniunii Europene şi cu grupurile eu­ro­pene care vând tehnologii nucleare sau operează centrale. Ottinger este cunoscut a fi un suporter al energiei nucleare, văzută drept un mijloc de diversificare a blocului european de gazele naturale provenite din Rusia.

Cea mai mare parte a Europei se bazează pe energie nucleară pentru că aceasta este ieftină iar industria europeană poate fi competitivă având costuri mai mici cu energia. Franţa este al doilea producător mondial de energie nucleară după SUA şi are 19 centrale şi 58 de reactoare, iar EdF este cea mai mare companie nucleară din lume. Aceasta este urmată de Marea Britanie, cu 9 centrale şi 19 reactoare, Germania – 12 centrale şi 17 reactoare, Suedia – 7 centrale cu 16 reactoare, Spania – 6 centrale şi 9 unităţi, Belgia – centrale şi 7 reactoare. Pe listă urmează Cehia – cu 6 reactoare, Finlanda, Ungaria şi Slovacia cu câte 4 reactoare; România, Olanda şi Bulgaria – cu câte două, iar Grecia, Lituania şi Slovenia au câte unul. Ca pondere în consum, Lituania produce 76,2%, urmată de Franţa, cu 75,2%, Slovacia – 53,6%, Belgia – 51,7%.

Ţările din Estul Europei se ba­zea­ză pe mai multe proiecte nucleare care ar trebui să intre în producţie anii viitori. România intenţionează construirea a încă două reactoare pe plat­forma de la Cernavodă, pe teh­no­logia candiana CANDU, în valoare de 4 mi­liarde de euro. De asemenea, ţara noastră caută locaţie pentru o a doua centrală nucleară. Bulgaria vrea să construiască o centrală la Belene, după ce la aderarea din 2007 la UE a fost forţată să închidă patru unităţi de la Kozlodui din cauză că nu respectau standardele europene. Lituania şi Polonia au şi ele planuri nucleare, ca şi Cehia şi Slovacia. Autorităţile şi populaţia au încă în minte imaginile dezastrului nuclear de la Cernobîl, din 1986, când un explozia a dus valuri de radiaţie în toată Europa, din Suedia până în România. Cei mai importanţi producători europeni sunt giganţii francezi EdF şi GdF SUEZ. Cei mai mari producători de reactoare sunt Areva (Franţa) şi Siemens (Germania), dar în domeniu mai activează şi Alstom şi Schneider Electric (Franţa) şi ABB (Elveţia).