Europa este constrânsă să-şi regândească relaţiile cu lumea arabă

Criza din Egipt, situaţia din Tunisia şi alte ţări arabe, unde au avut loc sau se anunţă proteste, vor fi în topul agendei Conferinţei internaţionale pentru securitate de la München, din Germania, care va începe vineri şi la care vor participa înalţi oficiali din zeci de ţări, precum şi a reuniunii Cvartetului internaţional pentru Orientul Mijlociu, ce va avea loc cu această ocazie cu participarea şefilor diplomaţiilor Uniunii Europene, Statelor Unite şi Rusiei şi a secretarului general ONU.
Reuniunile se vor desfăşura într-o zi cu semnificaţii aparte pentru lumea musulmană, vinerea fiind ziua de rugăciune săptămânală, iar în cursul după-amiezii, la încheierea rugăciunii, sunt aşteptate manifestaţii de protest masive, cel puţin în Egipt.

Liderii ţărilor din Uniunea Europeană (UE), acuzaţi că au tolerat prea mult regimurile autoritare pe flancul de sud, de teama islamismului, vor trebui să înceapă să îşi regândească relaţia cu lumea arabă, la summit-ul de vineri, în contextul mişcării de contestare din Egipt, comentează AFP.

Priorităţile reuniunii, prevăzută mai demult, la Bruxelles, au suferit schimbări ample. Deşi ar fi trebuit să fie centrată asupra politicii energetice a Europei şi crizei monedei euro, atenţia va fi concentrată în principal asupra valului de contestare care afectează o bună parte a ţărmului sudic al Mediteranei, care-i constrânge pe europeni să îşi revizuiască strategia.

"Europa trebuie să îşi schimbe în mod radical paradigma asupra regiunii şi modul în care percepe lumea arabă", a apreciat, săptămâna aceasta, profesorul universitar tunisian Azam Majoub, venit la Bruxelles să vorbească despre lecţiile pe care Vechiul Continent le are de învăţat de pe urma ultimelor convulsii. "Europa a comis o enormă gafă, percepând regimurile autoritare arabe ca pe o pavăză a islamismului. Este o umilire pentru noi să agităm mereu sperietoarea islamistă şi să credem că ţările arabe nu sunt pregătite pentru democraţie", a adăugat el.

Indiferent că este vorba despre revoluţia tunisiană, cea din Yemen sau despre manifestaţiile contra preşedintelui egiptean Hosni Mubarak, UE şi ţările sale membre au părut înmărmurite. În cel mai bun caz, ele au ţinut isonul Statelor Unite, care dau tonul reacţiilor occidentale, iar în cel mai rău caz s-au complăcut faţă de regimurile existente. După mai bine de 20 de ani de la euforia care a însoţit prăbuşirea Cortinei de Fier comuniste şi deschiderea Europei de Est către democraţie, contrastul este izbitor, comentează France Presse.

Liderul grupului Verzilor în Parlamentul European (PE), Daniel Cohn-Bendit, a acuzat miercuri Uniunea că s-a mulţumit prea mult timp cu o viziune a lumii arabo-musulmane în care singura alternativă este între dictaturi şi teocraţii. "Există o a treia cale, (şi anume) lupta pentru libertate, împotriva dictaturii şi teocraţiei", a subliniat el. "Am uitat un pic faptul că acolo trăiesc oameni care vor, şi ei, democraţia şi dreptul la autodeterminare", a admis ministrul luxemburghez al Afacerilor Externe, Jean Asselborn.

Pe de altă parte, la Moscova, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, care va fi prezent şi el la München, a declarat miercuri că Rusia este pentru o soluţionare paşnică a crizei din Egipt, soluţie pe care trebuie să o găsească, a subliniat el, poporul egiptean şi forţele politice din această ţară, Rusia neconsiderând utilă o soluţie impusă din afară. De menţionat că aceste declaraţii au fost făcute înaintea izbucnirii luptelor de stradă de la Cairo.

Preşedintele Comitetului Dumei de Stat pentru Afaceri Internaţionale, Konstantin Kosaciov, a fost mai explicit, apreciind drept logică şi acceptabilă poziţia adoptată de preşedintele egiptean, Hosni Mubarak, de a nu candida la un nou mandat, dar de a rămâne în funcţie până la alegeri. În acelaşi timp, Kosaciov a apreciat că Rusia, SUA şi Uniunea Europeană trebuie să-şi unească eforturile pentru a nu permite ca situaţia din Egipt să iasă de sub control, iar la putere să ajungă islamiştii radicali.

O regândire de la zero este considerată, de mulţi, necesară în cadrul Uniunii, a recunoscut, cu jumătate de glas, preşedintele UE, Herman Van Rompuy, în scrisoarea sa de invitaţie la summit. În această scrisoare, el face apel la lideri să treacă în revistă "ultimele evenimente din Egipt şi Tunisia şi implicaţiile lor atât pentru regiune, cât şi pentru Uniunea Europeană".

În Tunisia, Europa promite ajutorul său în organizarea alegerilor, dezvoltarea economică, dar şi societăţii civile. Dar, în opinia multora, strategia tradiţională a paşilor mici, urmată de cele 27 de state membre, faţă de regimurile autocratice, în cadrul politicii sale numită de "vecinătate" - constând , iniţial, în ajutor economic, prin cooperare sau comerţ, în speranţa că acesta va conduce, ulterior, la reforme democratice - a eşuat şi trebuie să fie inversată.

"După Europa de Sud în anii '70, America Latină în anii '80 şi Europa Centrală şi de Est în anii '90, pare că a venit rândul Mediteranei" apreciază Alvara de Vasconcelos, din cadrul Institutului European de Studii de Securitate. "Este de un interes vital pentru Europa ca democraţia să se înrădăcineze, în sfârşit, în această regiune" situată lângă ea, adaugă el. În opinia acestuia, liderii Europei trebuie să se arate tot atât de atenţi faţă de libertăţile publice din Sud, pe cât sunt faţă de Est, în ţări ca Belarusul şi mai ales Ucraina.

Tema pericolului islamist este foarte prezentă în comentariile experţilor şi mediilor de la Moscova, relatează corespondentul Radio România Actualităţi din Capitala Rusiei, Alexandru Beleavschi, citat de Rador. Grigori Mirski, unul dintre cei mai reputaţi specialişti în problemele Orientului Mijlociu, a anticipat că propunerea preşedintelui Mubarak, pe care o consideră rezonabilă din toate punctele de vedere, nu va fi acceptată, deşi serveşte intereselor forţelor ce nu vor întârirea Organizaţiei Fraţii Musulmani. Lunile rămase până la alegeri, a spus el, le-ar permite acestor forţe să formeze partide politice şi să cadă de acord asupra unui candidat comun, de pildă ElBaradei, şi nu a permite astfel Fraţilor Musulmani să obţină un succes foarte mare în viitoarele alegeri parlamentare.

Aleksei Malaşenko, expert în probleme islamice ale Centrului Carnegie Moscova, consideră că Hosni Mubarak are foarte puţine şanse să rămână la putere, mai ales că nici Statele Unite nu mai au interesul să-l sprijine, în avantajul Washingtonului fiind să-i forţeze plecarea.

Dacă însă liderul egiptean va refuza să cedeze şi chiar va trece la acţiune, apare riscul să intervină Fraţii Musulmani, or aceasta va fi o lovitură pe care o va resimţi întregul Orient Mijlociu, inclusiv Israelul, dar şi Staele Unite. Aleksei Malaşenko nu crede în "teoria dominoului", dar consideră că explozii de genul celei din Egipt sunt posibile oriunde în lumea islamică, ca urmare a similitudinii regimurilor autoritare şi a problemelor economice extrem de complexe. Dacă ceva se va produce în Egipt, spune Aleksei Malaşenko, unda de şoc va lovi Siria, va lovi Yemenul, unde va izbucni un război civil, pentru că ţara nu va rezista la o revoluţie, va lovi Sudanul. Valul revoluţionar nu va atinge însă Arabia Saudită, după cum nici Algeria, care a trecut deja prin faza războiului civil.