Corespondenţii Si Bi Ti Vi la Făurei/ De mână să ne iei au fost martorii stării febrile din noaptea scrutinului american, dar şi ai exuberanţei vecine cu nebunia ale concetăţenilor lui Bănel. Bănel este Obama al nostru. Bănel este simbolul făurenilor din Făurei care nu au făurit nimic până ce Bănel nu şi-a făurit un nume. Făureiul s-a schimbat o dată cu naşterea lui Bănel. Obamania este o bănelomanie.
Corespondenţii Si Bi Ti Vi la Făurei/ De mână să ne iei au fost martorii stării febrile din noaptea scrutinului, dar şi a exuberanţei concetăţenilor lui Bănel. Bănel este Obama al nostru. Bănel este simbolul făurenilor din Făurei care nu au făurit nimic până ce Bănel nu şi-a făurit un nume. Făureiul s-a schimbat o dată cu naşterea lui Bănel, aşa cum SUA au intrat în era schimbării o dată cu Obama. Obamania este o bănelomanie.
Carmen Dragomir şi Luiza Moldovan, corespondenţii Si BI TI VI, au văzut cu ochii lor emoţia făurenilor din noaptea marii confruntări. Aceştia au stat în întuneric, închişi cu miile în case şi au făcut nani. Vă putem spune că, în ciuda acestui fapt, stimaţi telespectatori, aici, la Făurei, este locul primordial al schimbării.
Pentru americani, Făureiul nostru ar trebui să reprezinte acel "illo tempore" al schimbării. Pentru că înainte de schimbarea lor, a fost schimbarea Făureiului, venită o dată cu ascensiunea lui Bănel. Obama este Bănel al nostru! De sorginte kenyan, democratul a ajuns la Casa Albă, întruchipând visul american, visul metamorfozei. Dintr-o căsuţă de chirpici de la marginea satului, fotbalistul de ieri a ajuns fotbalistul de azi. Vedetă naţională.
Visul american nu este cu nimic mai presus decât visul făurean… făurar… făuritor… în fine. Dacă Obama este o mixtură între Martin Luther King şi John F. Kennedy, Bănel este, după părerea analiştilor Si Bi Ti VI, o mixtură între Gigi Becali şi Michael Jackson, un simbol al respingerii erei întunericului de pe uliţi şi a segregaţiei din toate domeniile.
ORAŞ MORT, CÂRCIUMĂ GOALĂ
Doamnelor şi domnilor, transmitem în direct de aici, din locul din care a plecat schimbarea! În noaptea scrutinului, o lume întreagă a fiert, dar pe făureni i-a durut în paişpe. Speranţele planetei au ars la foc mocnit, provocând tahicardii, la fel ca autogolul lui Bănel din visele concetăţenilor lui. Singura cârciumă din localitate deschisă la 12 noaptea era atât de goală, încât ţi-era frig. Şi asta pentru că aici schimbarea a fost deja înfăptuită.
Starea locuitorilor după aflarea exit-poll-ului o vom afla chiar în acest moment. Ne aflăm pe uliţa Pieţii, uliţa natală a lui Bănel. După cum puteţi vedea, casa fotbalistului este singura casă albă de pe stradă. Şi are etaj.
Singurul animal cu adevărat duşmănos întâlnit este căţeluşa "Fetiţa", intitulată astfel deoarece are ţâţe. Ne apropiem timid de poarta casei albe. "Aici e casa lui Bănel?" "Nu!" "E, nu!" "Bine, e!" "Sunteţi mama lui Bănel?"
Mama lui Bănel ne-a strigat să nu intrăm, că vine ea. În acest moment, corespondentul nostru, Carmen Dragomir, forţează poarta. Puteţi vedea cum cei doi câini ai familiei manifestă o atitudine plictisită. "Doamnă, putem să stăm de vorbă?" "Nu!" "Păi, de ce?" "Aţi venit prea mulţi în ultima vreme."
Piciorul corespondentului a fost prins în poartă. Cu regret vă anunţăm în acest moment că nu vă putem informa asupra fenomenului schimbării de la Făurei, întrucât mama lui Bănel ne-a întors spatele măreţ.
Stimaţi alegători şi stimaţi telespectatori, noi sperăm ca atitudinea liderului de la Casa Albă să nu fie la fel de inconsecventă ca cea a starului de la Steaua, care, odată văzut pe culmile gloriei, închide porţile sufletului său în faţa presei câinoase. Deoarece suntem nişte jigodii şi nişte hahalere, îi dorim lui Bănel Nicoliţă să scadă în sondaje! Uuuăă Steaua!
Aşteptăm cu interes rezultatul meciului Stelei cu Lyon, întrucât în acest moment ne dorim să câştige Lyon. Nu de alta, dar, potrivit colegilor din Kenya, unchiul lui Obama a declarat că va tăia un taur dacă fiul va câştiga alegerile. Întrucât ascensiunile celor două simboluri ale schimbării sunt cvasiidentice, nu dorim ca ramura făureană a familiei lui Bănel să taie ceva. Luiza, preia legătura.
ALEGERILE LOCALE SAU CÂT E TELEMEAUA
Mulţumesc, Carmen! Mă aflu la cârciuma... ăăă…. la o cârciumă, orele sunt înaintate, mi-am pus stetoscopul meu de sociolog amator şi iau pulsul alegerilor locale.
Stau de vorbă cu un domn de la care, într-o discuţie anterioară, am aflat că un pedelist obscur se bate pe putere în zonă. "Spuneţi-ne, vă rugăm, cu cine or să voteze făurenii aşa, la cine au ei bucurii?" "Ce să vă spun… bucurii n-au la nimeni, să vă spun sincer, ni se rupe nouă de fenomenul politic local şi, de asemenea, aş putea spune că şi de fenomenul politic global ni se cam rupe. Criza politică mondială este pentru noi la fel de neimportantă ca şi criza naţională. Nimeni dintre cei care au venit la putere n-a făcut nimic. Asta este România, România adevărată se culcă devreme, ca să se trezească de dimineaţă, ca să se ducă la muncă. Âia care au de lucru, că ăia care n-au n-au. Dac-ar fi să mă-ntrebaţi, nu dau nici eu doi bani pe criza mondială, nici pe pedelistul ăsta care vrea şi el, nici pe nimeni. Nici cu sportul nu pot să zic că le am. Ca să zic, sunt destul de scârbit spre foarte de tot."
Într-adevăr, Carmen, dacă un salam Victoria costă o sută cincizeci de mii, iar telemeaua e două sute, cinci roşii costă cincizeci de mii, iar salariul mediu al unui om normal din Făurei e şase milioane, să se afle cât interes au făurenii (şi, în general, românii) pentru următoarele: alegerile din America, retragerile trupelor americane din Irak, rezerva mondială de petrol, criza imobiliară, criza financiară mondială şi rezolvarea ei pe termen mediu şi lung.
Vă precizăm totuşi că interesul pentru meciurile Stelei depăşeşte cu mult interesul pentru cele menţionate anterior, mai ales că, ţinem să reiterăm, legenda vie numită Bănel traversează cutremurător şi cu urme visele tuturor locuitorilor zonei. Îmi pare rău, Carmen şi dragi telespectatori, că ştirile din regiune nu sunt mai drăguţe, aşa cum la fel de rău îmi pare că mama lui Bănel ţi-a prins piciorul în poartă. Deoarece sunt o hahaleră, îi doriesc lui Bănel un sincer autogol.
Întrerupem transmisia pentru un moment publicitar. Siiii Biiii Tiiii Viiiii… ding, ding!
Te-ai săturat ca tot ce ai construit să se strice? Eşti sătul până în gât de tot ce ţi-au promis alţii? Ştii ce ai avut, investeşte în ceva nou. Alege schimbarea. Schimbarea pleacă de la Făurei. Cumpără acum cărămida aparentă cu găuri mari şi găuri mai mici şi primeşti bonus un sac de ciment pentru casa ta albă. Noi îţi vindem marfa! Yes, we can! Ding, ding. Siiii Biiii Tiiii Viiiii...
Doamnelor şi domnilor, am revenit în direct pentru finalul transmisiei noastre de aici. Putem conchide că aşa cum Bănel îşi merită locul de lider, a devenit un exemplu demn de urmat, a scos din anonimat Făureiul, l-a transformat din sat în oraş şi l-a întors cu faţa spre UE, aşa se va întâmpla şi cu noul locatar de la Casa Albă.
Cum nimeni nu îl vedea pe Bănel mai departe de uliţa satului său, nimeni nu-l vedea pe la începuturi pe Obama ajuns preşedintele tuturor americanilor. Bănel a arătat făurenilor şi României întregi că el nu este al nimănui, el este al tuturor. Bănel a adus fiecăruia speranţa în ziua de mâine, el a fost speranţa care a căpătat formă. Astăzi, o dată cu venirea lui Obama, putem spune că păşim într-o nouă etapă. Nouă Bănel ne-a descoperit-o mai devreme.
Casa Albă de la Făurei. Singura albă. Singura cu etaj. De pe stradă. A familiei Nicoliţă. Natură moartă.
Citește pe Antena3.ro